Legislatie

Legea 196/2018

LEGE nr. 196 din 20 iulie 2018
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea
condominiilor
EMITENT  PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 660 din 30 iulie 2018
Data intrării în vigoare 28-09-2018
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Capitolul I
Dispoziţii generale, definiţii
Articolul 1
(1) Prezenta lege reglementează aspectele juridice, economice şi tehnice cu privire la:
a)înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari din cadrul condominiilor formate
din cel puţin 3 unităţi de proprietate imobiliară;
b)administrarea, întreţinerea şi folosirea imobilelor sau grupurilor de imobile din condominii care
au în structura lor locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, aflate în
proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau juridice, fiecare proprietar având o proprietate
individuală şi o cotă-parte indiviză din proprietatea comună.
(2) Prezenta lege se aplică proprietarilor, chiriaşilor, asociaţiilor de proprietari şi asociaţiilor de
chiriaşi din condominii.
Secţiunea 1
Definiţii
Articolul 2
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)acord de asociere – actul care consfinţeşte decizia a cel puţin jumătate plus unu din numărul
proprietarilor dintr-un condominiu de a se asocia în condiţiile prezentei legi;
b)ansamblu rezidenţial – imobilul format din teren pe care sunt amplasate izolat, înşiruit sau
cuplat locuinţe sau locuinţe şi construcţii cu altă destinaţie, în care există proprietăţi comune şi
proprietăţi individuale;
c)asociaţie de chiriaşi – formă de asociere autonomă şi fără scop lucrativ a chiriaşilor dintr-un
condominiu în scopul reprezentării intereselor lor în raporturile cu proprietarii, precum şi cu alte
persoane juridice sau persoane fizice;
d)asociaţie de proprietari – formă de asociere autonomă şi fără scop lucrativ a proprietarilor
dintr-un condominiu, având ca scop administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea,
reabilitarea şi modernizarea proprietăţii comune, menţinerea în stare bună a imobilului,
respectarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor de către toţi proprietarii;
e)atestat – actul care dovedeşte calitatea de administrator de condominii, prin care persoanele
fizice care deţin certificate de calificare, conform lit. f), sunt atestate de către primar, la
propunerea compartimentelor specializate în sprijinirea, îndrumarea şi controlul asociaţiilor de
proprietari din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în baza unei hotărâri a consiliului
local;
f)certificat de calificare profesională – actul care dovedeşte calificarea profesională a persoanelor
fizice pentru a îndeplini ocupaţia de administrator de condominii, în conformitate cu legislaţia
privind învăţământul superior sau privind formarea profesională a adulţilor;
g)cheltuieli ale asociaţiei de proprietari – totalitatea cheltuielilor sau obligaţiilor financiare ale
asociaţiei de proprietari care sunt legate de exploatarea, repararea, întreţinerea, modernizarea,
reabilitarea proprietăţii comune, precum şi cheltuielile cu serviciile de care beneficiază proprietarii
şi care nu sunt facturate acestora în mod individual;
h)condominiu – imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, în care există cel puţin
3 proprietăţi individuale reprezentate de locuinţe şi locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie, după
caz, şi cote-părţi indivize de proprietate comună;
i)contract de administrare – acordul scris încheiat între o asociaţie de proprietari şi un
administrator de condominii, care poate fi persoană fizică, persoană fizică autorizată sau o
2
persoană juridică cu obiect de activitate administrarea condominiilor, în vederea prestării unor
activităţi şi îndeplinirii unor obiective stabilite de asociaţia de proprietari, conform legii. Contractul
de administrare este un contract cu titlu oneros şi se încheie în formă scrisă;
j)convenţie individuală de facturare – act juridic încheiat între un furnizor de servicii de utilităţi
publice, asociaţia de proprietari şi un proprietar individual din condominiu, anexă la contractul de
furnizare a serviciilor de utilităţi publice încheiat între un furnizor de servicii de utilităţi publice şi
asociaţia de proprietari, prin care se stabilesc condiţiile de furnizare, utilizare, facturare şi plată a
serviciilor de utilităţi publice furnizate la nivel de utilizator individual din cadrul unui condominiu;
k)cota de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari – suma corespunzătoare din
cheltuielile asociaţiei pe care fiecare proprietar din condominiu este obligat să o plătească lunar,
conform prevederilor prezentei legi;
l)cotă-parte indiviză – cota-parte de proprietate comună forţată, exprimată procentual, care îi
revine fiecărui proprietar individual şi este calculată ca raportul dintre suprafaţa utilă a proprietăţii
individuale şi suma suprafeţelor utile ale tuturor proprietăţilor individuale din condominiu. Suma
cotelor-părţi indivize trebuie să fie egală cu 100%; în caz contrar, acestea trebuie recalculate prin
grija preşedintelui asociaţiei de proprietari, conform suprafeţelor utile;
m)locatar – persoana fizică sau juridică care, în baza unui contract de locaţiune, dobândeşte de la
cealaltă parte, numită locator, dreptul de folosinţă a unei locuinţe sau unui spaţiu cu altă
destinaţie pentru o perioadă determinată, în schimbul unui preţ, denumit chirie;
n)locator – persoană fizică sau juridică care, în baza unui contract de locaţiune, se obligă să
asigure celeilalte părţi, numite locatar, folosinţa unei locuinţe sau unui spaţiu cu altă destinaţie
pentru o perioadă determinată, în schimbul unui preţ, denumit chirie;
o)membru al asociaţiei de proprietari – proprietarul semnatar al acordului de asociere sau al unei
cereri depuse la asociaţie;
p)părţi comune – părţile din clădire şi/sau din terenul aferent acesteia care nu sunt proprietăţi
individuale şi sunt destinate folosinţei tuturor proprietarilor sau unora dintre aceştia, precum şi
alte bunuri care, potrivit legii sau voinţei părţilor, sunt în folosinţă comună. Părţile comune sunt
bunuri accesorii în raport cu proprietăţile individuale, care constituie bunurile principale. Toate
părţile comune formează obiectul proprietăţii comune. Părţile comune nu pot fi folosite decât în
comun şi sunt obiectul unui drept de coproprietate forţată;
q)părţi comune aferente tronsoanelor sau scărilor care nu pot fi delimitate – cel puţin o instalaţie
pe verticală care alimentează în comun tronsoane ori scări sau părţi de construcţie comune
tronsoanelor ori scărilor, care nu pot fi definite separat din punct de vedere fizic ca poziţie şi
suprafaţă;
r)proprietar al ansamblului rezidenţial/dezvoltator al ansamblului rezidenţial – persoana juridică
care efectuează toate operaţiunile imobiliare în vederea construirii, finalizării şi predării către
beneficiari a unor locuinţe, precum şi coordonarea surselor de finanţare necesare realizării acestor
operaţiuni;
s)proprietar din condominiu/proprietar – persoana fizică sau juridică, titular al unui drept de
proprietate asupra a cel puţin o unitate de proprietate imobiliară dintr-un condominiu;
t)proprietate individuală – locuinţa sau spaţiul cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, parte
dintr-un condominiu, destinată locuirii sau altor activităţi, deţinută în proprietate exclusivă;
u)regulament al condominiului – document de ordine interioară al asociaţiei de proprietari care
conţine totalitatea instrucţiunilor, normelor, regulilor care stabilesc şi asigură ordinea şi buna
funcţionare a unui condominiu;
v)statut – act cuprinzând ansamblul de dispoziţii, adoptat de cel puţin jumătate plus unu din
numărul proprietarilor dintr-un condominiu, prin care se reglementează scopul, structura şi modul
de organizare şi funcţionare a asociaţiei de proprietari, conform prevederilor prezentei legi;
w)unitate de proprietate imobiliară – proprietatea individuală, definită conform lit. t), care
constituie bunul principal, împreună cu cota-parte indiviză din proprietatea comună.
Secţiunea a 2-a
Dispoziţii generale
Articolul 3
3
(1) În scopul exercitării drepturilor şi obligaţiilor ce le revin asupra proprietăţii comune, în cazul
condominiilor, se constituie asociaţii de proprietari, care se organizează şi funcţionează conform
prevederilor prezentei legi.
(2) Pentru promovarea valorilor civice ale democraţiei şi statului de drept şi pentru reprezentarea la
nivel local şi naţional, asociaţiile de proprietari se pot asocia în federaţii, uniuni, ligi ale asociaţiilor
de proprietari din municipii, oraşe sau judeţe, respectiv la nivel naţional, în condiţiile prevăzute de
lege.
(3)În sensul art. 2 lit. h), constituie condominiu:
a)clădiri cu mai multe locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie în care există proprietăţi individuale şi
proprietăţi comune;
b)clădiri multietajate; un tronson cu una sau mai multe scări din cadrul clădirii multietajate în
cazul în care se poate delimita proprietatea comună;
c)un ansamblu rezidenţial format din locuinţe şi/sau construcţii cu altă destinaţie, amplasate
izolat, înşiruit sau cuplat, în care există proprietăţi comune şi proprietăţi individuale.
Articolul 4
(1) În condominii, unităţile de proprietate imobiliară se supun prevederilor prezentei legi ca entităţi
individuale.
(2) Niciun act de dispoziţie nu poate să aibă ca obiect exclusiv cota-parte indiviză din
coproprietatea forţată asupra părţilor comune ale condominiului, decât odată cu înstrăinarea
locuinţei/spaţiului cu altă destinaţie care constituie bunul principal.
(3) Părţile comune din condominii şi drepturile aferente acestora pot face obiectul unei acţiuni de
partaj numai atunci când aceste părţi încetează a mai fi destinate folosinţei comune, în condiţiile
legii.
(4) În aplicarea prevederilor prezentei legi, dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi
reale asupra unei unităţi de proprietate imobiliară se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 287/2009
privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
Articolul 5
În cazul modificării suprafeţei utile a unei proprietăţi individuale, toate cotele-părţi indivize din
condominiu se modifică proporţional.
Articolul 6
(1) În vederea înscrierii condominiului se aplică prevederile art. 26 din Legea cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Înscrierea condominiului se face de către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în
circumscripţia căruia se situează acesta, la solicitarea oricărui proprietar din condominiu sau a
asociaţiei de proprietari.
(3) Condominiile se identifică prin adresă poştală şi, acolo unde există, prin număr cadastral şi
număr de carte funciară.
Articolul 7
În cazul unităţilor de proprietate imobiliară cu mai mult de un proprietar, raporturile de
coproprietate sunt reglementate potrivit dreptului comun.
Articolul 8
Unităţile deţinătoare ale cărţii tehnice a clădirilor sunt obligate să transmită asociaţiilor de
proprietari, cu titlu gratuit, cărţile tehnice ale construcţiilor, la solicitarea acestora. Unităţile în
arhiva cărora se găsesc proiectele clădirilor sunt obligate să elibereze asociaţiilor de proprietari copii
ale proiectelor de clădiri elaborate. Costul executării copiilor este suportat de asociaţia de
proprietari solicitantă. În lipsa cărţii tehnice a construcţiei şi/sau a proiectului, asociaţia de
proprietari are obligaţia reconstituirii acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Secţiunea a 3-a
Raportul dintre autorităţile administraţiei publice şi asociaţiile de proprietari
Articolul 9
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale ori locale sau orice alte instituţii publice care deţin în
proprietate locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă în condominii au aceleaşi
4
drepturi şi obligaţii ca oricare alt proprietar din condominiu şi au obligaţia să mandateze persoane
fizice sau juridice pentru a fi reprezentate în cadrul asociaţiei de proprietari.
(2) În cazul în care în condominiu sunt locuinţe sau locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie decât cea de
locuinţă, care aparţin domeniului public sau privat al statului, persoana fizică/juridică care exercită
unul dintre celelalte drepturi reale asupra locuinţei sau spaţiului cu altă destinaţie decât cea de
locuinţă, decât dreptul de proprietate, poate, cu acordul proprietarului, reprezenta statul în cadrul
asociaţiei de proprietari.
Articolul 10
(1) Autorităţile administraţiei publice locale organizează în cadrul aparatului de specialitate al
primarului un compartiment specializat în sprijinirea, îndrumarea şi controlul asociaţiilor de
proprietari.
(2)Autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimentele prevăzute la alin. (1), asigură, la
cerere, informarea asociaţiilor şi proprietarilor din condominii cu privire la cadrul normativ privind
organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.
(3)Compartimentele prevăzute la alin. (1) informează asociaţiile de proprietari cu privire la
interdicţiile prevăzute în regulamentul local de urbanism sau în regulamentele de intervenţie
aferente zonelor de intervenţie prioritară, aplicabile condominiilor, stabilite în cadrul programelor
multianuale destinate creşterii calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, de reabilitare termică şi
de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente, precum şi cu privire la obligativitatea
montării contoarelor pentru individualizarea consumurilor la nivel de proprietate individuală,
conform legislaţiei în vigoare.
(4)Compartimentele prevăzute la alin. (1) exercită controlul asupra activităţii financiar-contabile din
cadrul asociaţiilor de proprietari, din oficiu ori la solicitarea unuia sau mai multor membri ai
asociaţiei de proprietari.
(5) La propunerea compartimentelor specializate în sprijinirea, îndrumarea şi controlul asociaţiilor
de proprietari din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, primarul, în baza unei hotărâri a
consiliului local, atestă persoanele fizice în vederea dobândirii calităţii de administrator de
condominii.
(6)Atestatul prevăzut la alin. (5) se emite în baza următoarelor documente:
a)certificatul de calificare profesională pentru ocupaţia de administrator de condominii, conform
prevederilor art. 2 lit. f);
b)cazierul judiciar care să ateste că nu a suferit nicio condamnare, prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, pentru o infracţiune de natură economico-financiară;
c)cazierul fiscal.
Capitolul II
Înfiinţarea şi înregistrarea asociaţiei de proprietari
Secţiunea 1
Procedura de înfiinţare şi înregistrare a asociaţiilor de proprietari
Articolul 11
(1) Asociaţia de proprietari este forma juridică de organizare şi de reprezentare a intereselor
comune ale proprietarilor dintr-un condominiu, cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, înfiinţată
în condiţiile prezentei legi, care are ca scop administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea,
reabilitarea şi modernizarea proprietăţii comune, menţinerea în stare bună a imobilului, respectarea
drepturilor şi asumarea obligaţiilor de către toţi proprietarii.
(2) Consecinţele neluării măsurilor de organizare şi funcţionare cu privire la administrarea şi
gestiunea proprietăţii comune sunt în răspunderea juridică a tuturor proprietarilor sau a
reprezentanţilor acestora, după caz.
Articolul 12
Pentru realizarea scopului menţionat la art. 11 alin. (1), asociaţia de proprietari înfiinţată în condiţiile
prezentei legi dobândeşte drepturi şi îşi asumă obligaţii faţă de terţi, în ceea ce priveşte administrarea
condominiului.
Articolul 13
5
(1) Asociaţia de proprietari se înfiinţează prin acordul scris a cel puţin jumătate plus unu din
numărul proprietarilor dintr-un condominiu.
(2) În condominiile cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe
fiecare tronson ori scară în parte numai în condiţiile în care proprietatea comună aferentă
tronsoanelor sau scărilor poate fi delimitată şi în condiţiile în care există branşamente separate pe
fiecare scară sau tronson.
(3) Divizarea unei asociaţii de proprietari existente în două sau mai multe asociaţii, pe scări sau
tronsoane, se face numai în condiţiile în care proprietatea comună aferentă tronsoanelor sau
scărilor poate fi delimitată şi în condiţiile în care există branşamente separate pe fiecare scară sau
tronson, la propunerea majorităţii proprietarilor din scara sau tronsonul respectiv, cu acordul
majorităţii proprietarilor din asociaţia ce urmează a se diviza.
(4) Dacă este cazul, asociaţiile de proprietari înfiinţate pe scări sau tronsoane de clădire îşi
reglementează între ele raporturile juridice cu privire la aspectele tehnice comune acestora, printr-o
anexă la acordul de asociere.
Articolul 14
În cazul condominiilor din ansamblurile rezidenţiale, proprietarii/dezvoltatorii ansamblurilor
rezidenţiale, în calitate de vânzători, trebuie să îi informeze la momentul înstrăinării pe cumpărători
cu privire la necesitatea constituirii asociaţiilor de proprietari, în condiţiile prezentei legi.
Articolul 15
(1) Anterior constituirii asociaţiei de proprietari, proprietarii unităţilor de proprietate imobiliară din
condominii se întrunesc pentru a hotărî cu privire la înfiinţarea asociaţiei de proprietari sau, după
caz, la reorganizarea asociaţiei de locatari în asociaţie de proprietari. Totodată, se hotărăşte şi cu
privire la persoana fizică sau juridică însărcinată cu întocmirea acordului de asociere şi a statutului,
cu privire la termenul de finalizare a acestora, data de convocare a adunării de constituire şi la
modalitatea de decontare a costurilor generate de această acţiune. Hotărârea proprietarilor se
consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toţi cei prezenţi.
(2) Cu cel puţin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea proprietarilor de constituire a
asociaţiei de proprietari, proprietarii se convoacă prin afişare la avizier şi prin tabel convocator.
Tabelul convocator se semnează de cel puţin cincizeci la sută plus unu din numărul proprietarilor din
condominiu.
(3) În cadrul adunării proprietarilor pentru constituirea asociaţiei de proprietari se prezintă şi se
adoptă statutul asociaţiei de proprietari, care cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
a)denumirea, sediul, durata de funcţionare ale asociaţiei de proprietari;
b)scopul asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale;
c)structura veniturilor şi a cheltuielilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
d)membrii asociaţiei de proprietari, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora;
e)structura organizatorică şi modul de funcţionare, cu respectarea prevederilor prezentei legi;
f)repartizarea cheltuielilor asociaţiei de proprietari, conform legii;
g)condiţiile în care se dizolvă asociaţia de proprietari;
h)modalitatea de soluţionare a litigiilor, relaţiile contractuale, penalizările, cazurile de urgenţă în
care se permite, în condiţiile legii, accesul în proprietatea individuală al preşedintelui sau al unui
membru al comitetului executiv;
i)asigurarea, după caz, a unui spaţiu de administrare special amenajat, unde se va putea
desfăşura serviciul de administrare şi în care pot fi păstrate în siguranţă documentele asociaţiei.
(4) Statutul asociaţiei de proprietari stabileşte modul de organizare, regulile generale de
funcţionare şi atribuţiile asociaţiei de proprietari, ale adunării generale, ale comitetului executiv,
cenzorului/comisiei de cenzori şi administratorului de condominii, denumit în continuare
administrator, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Articolul 16
(1)Hotărârea proprietarilor privind constituirea asociaţiei de proprietari se consemnează prin
proces-verbal, înregistrat în registrul unic al asociaţiei de proprietari care cuprinde proceseleverbale
ale adunării generale, comitetului executiv şi cenzorului/comisiei de cenzori, semnate de
toţi proprietarii care şi-au dat consimţământul. Procesul-verbal semnat de către proprietarii care au
6
hotărât, în condiţiile art. 13 alin. (1), constituirea asociaţiei de proprietari constituie anexă la
acordul de asociere.
(2)Proprietarii îşi dau consimţământul, de regulă, în adunarea proprietarilor în vederea constituirii
asociaţiei de proprietari. În cazul proprietarilor absenţi, consimţământul poate fi exprimat prin
semnarea procesului-verbal prevăzut la alin. (1), în termen de 30 de zile de la data la care a avut
loc adunarea de constituire, în condiţiile art. 15.
Articolul 17
(1) Cererea pentru dobândirea personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari împreună cu
statutul, acordul de asociere şi procesul-verbal al adunării de constituire se depun şi se
înregistrează la judecătoria în a cărei rază teritorială se află condominiul.
(2) Statutul şi acordul de asociere se întocmesc în baza prezentei legi.
(3) Acordul de asociere trebuie să conţină:
a)adresa şi individualizarea proprietăţii individuale, potrivit actului de proprietate;
b)numele şi prenumele tuturor proprietarilor asociaţi;
c)descrierea proprietăţii, cuprinzând: descrierea condominiului, structura condominiului, numărul
de etaje, numărul de proprietăţi individuale structurate pe număr de camere, numărul de clădiri,
numărul spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, suprafaţa terenului aferent
condominiului, numărul cadastral sau topografic al imobilului şi numărul de carte funciară, pentru
imobilele înscrise în evidenţele de cadastru şi carte funciară;
d)enumerarea şi descrierea părţilor aflate în proprietate comună, precum şi regulile de folosinţă a
părţilor comune potrivit prezentei legi;
e)cota-parte indiviză ce revine fiecărui proprietar din proprietatea comună;
f)declaraţiile pe propria răspundere ale proprietarilor privind informaţiile referitoare la suprafeţele
utile şi construite în situaţia în care acestea diferă de cele înscrise în actele de proprietate asupra
locuinţelor sau a spaţiilor cu altă destinaţie.
(4) Asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în baza încheierii judecătorului
desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află condominiul.
(5) Încheierea se dă fără citarea părţilor şi este executorie.
(6) Încheierea este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la comunicare, preşedintele
asociaţiei fiind obligat să informeze în scris toţi proprietarii în aceeaşi zi, prin afişare la avizier.
Apelul se judecă cu citarea părţilor.
(7) Înscrierea ulterioară în asociaţie a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea
proprietarilor în vederea constituirii asociaţiei de proprietari sau care au dobândit calitatea de
proprietari ulterior adunării de constituire, după caz, se face la cererea scrisă a acestora, prin
semnarea unui act adiţional la acordul de asociere. Prin grija preşedintelui asociaţiei de proprietari,
actele adiţionale se ataşează dosarului de înfiinţare a asociaţiei, se păstrează la sediul asociaţiei şi
se prezintă compartimentelor de specialitate din cadrul primăriei, la solicitarea acestora.
(8) Acordul de asociere şi statutul asociaţiei de proprietari, actualizate, se depun de către
preşedintele asociaţiei de proprietari, ori de câte ori sunt modificări, la judecătoria în a cărei rază
teritorială se află condominiul.
(9) Odată cu pierderea calităţii de proprietar în condominiu încetează statutul de membru al
respectivei asociaţii de proprietari.
Articolul 18
Dacă numărul proprietarilor dintr-un condominiu scade sub 3 ca urmare a unor acte de înstrăinare,
proprietarul sau proprietarii cer judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află imobilul
încetarea personalităţii juridice.
Articolul 19
(1) După dobândirea personalităţii juridice, asociaţia de proprietari se înregistrează la organul fiscal
local în a cărui rază teritorială se află condominiul.
(2) După înfiinţarea asociaţiei de proprietari, aceasta se identifică prin denumire, adresa
condominiului, încheierea preşedintelui judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află
condominiul sau orice alt document emis la înfiinţare în baza legii şi prin codul de identificare fiscală
7
al asociaţiei. Actele emise de către asociaţiile de proprietari cuprind obligatoriu datele de
identificare.
(3) Toate asociaţiile de proprietari sunt obligate să afişeze, la loc vizibil, pe peretele exterior al
imobilului, în imediata apropiere a căii de acces în condominiu, sediul şi denumirea asociaţiei
respective.
Articolul 20
(1) Fiecare asociaţie de proprietari este obligată să deţină un singur cont bancar.
(2)În vederea plăţii cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, datele de
identificare ale contului bancar prevăzut la alin. (1) se comunică tuturor proprietarilor prin afişare la
avizier, odată cu lista de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari.
(3)Prin datele de identificare ale contului bancar menţionate la alin. (2) se înţelege numele
titularului contului, banca la care este deschis contul, sucursala şi codul IBAN.
Articolul 21
(1) Pentru modificarea sau completarea statutului ori a acordului de asociere, în cadrul adunării
generale a asociaţiei de proprietari este necesar acordul a cel puţin jumătate plus unu din numărul
proprietarilor din condominiu.
(2) Modificările şi/sau completările trebuie să fie motivate şi aprobate prin hotărâre a adunării
generale a asociaţiei de proprietari într-o şedinţă convocată şi desfăşurată cu respectarea
prevederilor statutului asociaţiei de proprietari şi ale prezentei legi.
(3) Orice modificare sau completare a statutului sau a acordului de asociere se înregistrează la
judecătoria care a emis încheierea judecătorească de înfiinţare, fără alte formalităţi.
(4)Modificările şi/sau completările aduse statutului sau acordului de asociere fără respectarea
prevederilor alin. (3) nu sunt opozabile faţă de proprietarii care nu sunt membri ai asociaţiei de
proprietari sau faţă de terţi.
Secţiunea a 2-a
Regulamentul condominiului
Articolul 22
(1) Proprietarii din condominii trebuie să adopte un document scris cu privire la regulile şi condiţiile
de folosinţă a părţilor comune ale condominiului şi normele de conduită şi bună vecinătate dintre
proprietari, numit regulament al condominiului.
(2) Regulamentul condominiului se iniţiază de către preşedintele asociaţiei sau de către comitetul
executiv al asociaţiei de proprietari, se dezbate şi se adoptă în adunarea generală a asociaţiei de
proprietari cu acordul majorităţii proprietarilor din condominiu şi este adus la cunoştinţă, prin
afişare la avizier sau prin înmânarea unei copii conforme a acestuia, tuturor proprietarilor, în
termen de 7 zile de la adoptare.
(3) Regulile de folosinţă a proprietăţii comune nu vor fi afectate de schimbarea titularului dreptului
de proprietate.
(4) Regulamentul condominiului nu poate impune nicio restricţie exercitării drepturilor proprietarilor
în afara celor care sunt justificate prin destinaţia imobilului, aşa cum este prevăzută în proiectul
tehnic şi cartea tehnică a construcţiei.
(5) Toţi proprietarii, precum şi chiriaşii din condominiu sau persoanele care sunt găzduite pe
perioadă determinată în condominiu sunt obligaţi să respecte regulamentul condominiului.
Responsabilitatea informării chiriaşilor şi a persoanelor care tranzitează condominiul referitor la
prevederile regulamentului condominiului aparţine proprietarului.
(6) În cazul nerespectării regulamentului condominiului de către unul dintre proprietari sau chiriaşi,
ceilalţi proprietari pot sesiza preşedintele şi/sau comitetul executiv al asociaţiei de proprietari cu
privire la aceste nereguli.
Secţiunea a 3-a
Asociaţiile de chiriaşi
Articolul 23
8
Asociaţiile de chiriaşi se constituie şi se organizează în conformitate cu prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 24
(1) Proprietarii condominiilor, persoane fizice sau juridice, destinate în întregime închirierii, în care
sunt constituite asociaţii de chiriaşi, pot să încredinţeze asociaţiilor de chiriaşi administrarea părţilor
comune din condominiu.
(2)Administrarea părţilor comune conform prevederilor alin. (1) se face numai în baza unui contract
de dare în administrare semnat între proprietar şi asociaţia de chiriaşi, numai cu acordul majorităţii
chiriaşilor membri ai asociaţiei de chiriaşi.
Articolul 25
(1) Asociaţiile de chiriaşi nu pot efectua modificări constructive în condominiu, nu pot schimba
destinaţia proprietăţii comune din condominiu, nu pot înstrăina şi nu pot închiria bunurile sau
spaţiile comune, fără acordul scris al proprietarului, în condiţiile legii.
(2) Asociaţiile de chiriaşi desfăşoară numai activităţile prevăzute în contractul de dare în
administrare.
Articolul 26
Darea în administrare a părţilor comune către asociaţiile de chiriaşi nu aduce nicio atingere
drepturilor şi obligaţiilor titularului dreptului de proprietate, conform legislaţiei în vigoare.
Capitolul III
Drepturile şi obligaţiile proprietarilor
Secţiunea 1
Drepturile proprietarilor din condominii
Articolul 27
Toţi proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari au dreptul să participe, cu drept de vot, la
adunarea generală a asociaţiei de proprietari, să îşi înscrie candidatura, să candideze, să aleagă şi
să fie aleşi în structura organizatorică a asociaţiei de proprietari. Pentru a beneficia de dreptul de a
fi ales, persoana în cauză trebuie sa aibă capacitate deplină de exerciţiu.
Articolul 28
(1) Proprietarii din condominiu au dreptul să fie informaţi în legătură cu toate aspectele ce privesc
activitatea asociaţiei, să solicite în scris şi să primească copii după orice document al acesteia.
Proprietarii care solicită copii după documentele asociaţiei de proprietari vor suporta costul de
multiplicare a acestora.
(2) În vederea bunei informări a proprietarilor, asociaţia de proprietari amplasează la loc vizibil un
avizier la care sunt afişate documente, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(3) Proprietarii din condominii au dreptul să primească explicaţii cu privire la calculul cotei de
contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi, după caz, să o conteste în scris în termen de 10
zile de la afişarea listei de plată. Preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat să răspundă, în
scris, la contestaţie în termen de 10 zile de la primirea acesteia.
(4)În cazul în care preşedintele sau administratorul nu ia toate măsurile necesare în scopul
facilitării accesului proprietarilor la documentele contabile sau la orice alt document al asociaţiei de
proprietari, conform legii, proprietarii au dreptul de a notifica despre aceasta comitetul executiv şi
cenzorul/comisia de cenzori. În situaţia nesoluţionării sau a soluţionării necorespunzătoare a
solicitărilor notificate în termen de 10 zile de la depunerea acestora, proprietarii se pot adresa
compartimentelor prevăzute la art. 10.
Articolul 29
(1) În cazurile în care unul dintre proprietari împiedică, cu rea-credinţă şi sub orice formă, folosirea
normală a condominiului, sau a unor părţi componente, potrivit destinaţiei acestora, şi creează
prejudicii celorlalţi proprietari, proprietarii prejudiciaţi sau orice persoană care se consideră
vătămată într-un drept al său se poate adresa în scris preşedintelui, comitetului executiv al
asociaţiei de proprietari şi instituţiilor cu atribuţii privind respectarea ordinii şi liniştii publice sau,
după caz, instanţelor judecătoreşti.
9
(2)Dacă o hotărâre a adunării generale a asociaţiei de proprietari, o decizie a comitetului executiv
sau a preşedintelui este contrară prevederilor prezentei legi sau este de natură să prejudicieze
interesele proprietarilor, aceştia sau orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său
poate sesiza cenzorul/comisia de cenzori, compartimentele prevăzute la art. 10 sau, după caz,
poate solicita instanţelor judecătoreşti anularea în tot sau în parte a hotărârii/deciziei şi/sau
repararea pagubei cauzate.
(3)Orice persoană sau orice proprietar care se consideră vătămată/vătămat într-un drept al său din
cauza neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor de către preşedinte, membri ai
comitetului executiv, cenzor/comisia de cenzori sau de către administrator se poate adresa în scris
compartimentelor prevăzute la art. 10 sau, după caz, instanţelor judecătoreşti.
Secţiunea a 2-a
Obligaţiile proprietarilor din condominii
Articolul 30
(1) Proprietarii din condominii au obligaţia să notifice preşedintelui orice schimbare intervenită în
structura şi numărul membrilor familiei prin deces, căsătorii sau naşteri, persoanele luate în spaţiu,
precum şi locatarii/comodatarii ca urmare a închirierii sau a împrumutării locuinţei.
(2)Notificarea prevăzută la alin. (1) se face în scris în termen de 10 zile de la schimbarea
intervenită, de la luarea în spaţiu, respectiv de la semnarea contractului de închiriere/comodat.
(3) În condiţiile prezentei legi şi cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind calitatea în
construcţii, proprietarul este obligat să menţină proprietatea sa individuală, locuinţă sau spaţiu cu
altă destinaţie decât aceea de locuinţă, în stare bună din punct de vedere tehnic şi funcţional, pe
propria cheltuială. Niciun proprietar, chiriaş sau angajat al asociaţiei de proprietari nu poate încălca,
afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalţi proprietari din
condominiu şi nu poate afecta funcţionarea normală şi întreţinerea condominiului.
(4) În cadrul proprietăţii individuale, proprietarul are obligaţia să păstreze şi să întreţină în stare de
funcţionare şi siguranţă spaţiile interioare, echipamentele şi instalaţiile din dotarea tehnică a
proprietăţii individuale, respectiv instalaţiile sanitare, de încălzire, canalizare, alimentare cu energie
electrică, gaz, apă, precum şi altele de această natură, pe cheltuiala sa, astfel încât să nu aducă
prejudicii celorlalţi proprietari din condominiu.
(5) Dacă proprietarul unei locuinţe ori al unui spaţiu cu altă destinaţie provoacă daune oricărei părţi
din proprietatea comună sau din proprietatea individuală a altui proprietar din condominiu,
respectivul proprietar are obligaţia să repare stricăciunile sau să suporte cheltuielile pentru lucrările
de reparaţii.
(6) Raporturile juridice stabilite de comun acord între locator şi locatar, precum şi nerespectarea
obligaţiilor contractuale de către locatar nu absolvă proprietarul, în calitate de locator, de obligaţiile
sale faţă de asociaţia de proprietari sau faţă de furnizorii de utilităţi publice, prevăzute în prezenta
lege.
Articolul 31
(1) Cu un preaviz motivat scris de 5 zile emis de comitetul executiv al asociaţiei de proprietari,
proprietarul este obligat să permită accesul preşedintelui sau al unui membru al comitetului
executiv, administratorului şi al unei persoane calificate în realizarea lucrărilor de
construcţii/reparaţii, după caz, în proprietatea sa individuală, atunci când este necesar să se
inspecteze, să se repare ori să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care se poate
avea acces numai din respectiva proprietate individuală. Fac excepţie cazurile de urgenţă când
termenul pentru preaviz este de 24 de ore.
(2)În cazul în care proprietarul nu permite accesul în proprietatea sa, în conformitate cu prevederile
alin. (1), acesta răspunde civil şi penal, după caz, pentru toate prejudiciile create proprietarilor
afectaţi, în condiţiile legii.
(3)Proprietarii din condominiu care suferă un prejudiciu ca urmare a executării lucrărilor prevăzute
la alin. (1) sunt despăgubiţi de către asociaţia de proprietari, din fondul de reparaţii.
(4) În cazul în care prejudiciul este cauzat de către executantul lucrărilor de intervenţie, persoană
fizică/juridică, despăgubirea va fi recuperată de la acesta, în condiţiile legii.
10
(5)Lucrările de intervenţie la elementele componente ale proprietăţii comune, efectuate în baza
alin. (1), se execută în condiţii stabilite de comun acord şi consemnate printr-un acord semnat de
către proprietar şi asociaţia de proprietari.
(6)În situaţia în care, pe parcursul executării lucrărilor de intervenţie în baza prevederilor alin. (1),
se afectează în orice mod proprietatea individuală, cheltuielile necesare pentru aducerea la starea
tehnică iniţială a acestora se suportă în condiţiile alin. (3) şi/sau (4), după caz.
Articolul 32
(1) Proprietarii sunt obligaţi să ia măsuri pentru consolidarea şi modernizarea condominiului,
modernizarea echipamentelor, instalaţiilor şi dotărilor aferente, montarea contoarelor pentru
individualizarea consumurilor la nivel de proprietate individuală, reabilitarea termică în scopul
creşterii performanţei energetice, precum şi reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei
condominiului pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a acestuia, potrivit prevederilor
legale, în condiţiile menţinerii aspectului armonios şi unitar al întregului condominiu, indiferent de
natura intervenţiilor.
(2) În cazul condominiilor de tipul imobilelor colective multietajate, modificarea aspectului faţadei
se face numai în mod unitar pe întreg condominiul, indiferent de numărul asociaţiilor de proprietari
constituite pe scări sau tronsoane, în baza unei documentaţii tehnice elaborate în condiţiile legii, de
către arhitecţi cu drept de semnătură şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, regimul monumentelor istorice şi al zonelor
protejate, reabilitare termică pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor şi reabilitarea
structural-arhitecturală a anvelopei acestora pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a
clădirilor.
(3) Înainte de modificarea aspectului faţadei condominiului, preşedintele asociaţiei de proprietari
solicită, în scris, autorităţii administraţiei publice locale toate informaţiile şi restricţiile referitoare la
culoare, aspect, materiale şi altele asemenea, stabilite prin regulamentul local de urbanism sau prin
regulamentele de intervenţie aferente zonelor de intervenţie prioritară stabilite în cadrul
programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.
(4) În cazul condominiilor cu mai multe tronsoane sau scări legate structural, lucrările de
consolidare sau modernizare, reabilitare termică şi structural-arhitecturală se vor realiza în mod
unitar pentru întregul ansamblu, cu respectarea întocmai a caracterului arhitectural al condominiului
şi a caracterului ambiental al ansamblului/zonei de amplasament.
(5) Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi
persoanele juridice care au în administrare construcţii încadrate în clasele de risc seismic şi/sau
afectate de seisme sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru reducerea riscului seismic
al construcţiilor.
Articolul 33
(1) Proprietarii din condominii care îşi înstrăinează locuinţele sau spaţiile cu altă destinaţie decât
aceea de locuinţă sunt obligaţi ca la întocmirea actelor de înstrăinare să facă dovada plăţii la zi a
cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi a utilităţilor publice.
(2) Notarii publici vor autentifica actele de înstrăinare a unităţilor de proprietate imobiliară din
condominii numai dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii:
a)proprietarul prezintă o adeverinţă din partea asociaţiei de proprietari, care reprezintă dovada
achitării până la acea dată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, iar în
cazul neachitării integrale, menţionarea cuantumului debitelor existente la acea dată. Adeverinţa
va avea număr de înregistrare din evidenţele asociaţiei, data eliberării şi termenul de valabilitate
de 30 de zile calendaristice. Adeverinţa se prezintă notarului public de către înstrăinător, în
original, cu semnătura olografă a administratorului asociaţiei de proprietari şi a preşedintelui, cu
precizarea numelui şi prenumelui acestora şi cu ştampila asociaţiei de proprietari. Prin excepţie,
semnătura oricăruia dintre aceştia este suficientă, caz în care în cuprinsul adeverinţei se va
menţiona motivul lipsei celei de-a doua semnături. În situaţia în care condominiul nu are
constituită asociaţie de proprietari sau, deşi constituită, aceasta nu are preşedinte şi
administrator în funcţie sau plata cotelor de contribuţie la cheltuielile comune ale asociaţiei de
proprietari sau/şi pentru utilităţile publice se face printr-o altă modalitate agreată de proprietarii
condominiului, înstrăinătorul va da o declaraţie pe propria răspundere cu privire la acest aspect,
declaraţie care va fi menţionată în cuprinsul actului notarial de înstrăinare, şi va prezenta
11
notarului public copia ultimei facturi împreună cu dovada achitării utilităţilor publice şi/sau a
cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi/sau cuantumul debitelor acestora
de la acea dată. Factura prezentată nu poate fi pentru o perioadă anterioară mai mare de 2 luni;
b)în cazul existenţei unor datorii către asociaţia de proprietari sau către furnizorii de utilităţi
publice în cazul facturării individuale a serviciilor, notarul public va autentifica actul de înstrăinare
dacă dobânditorul acceptă expres că va prelua în întregime toate debitele înstrăinătorului către
asociaţia de proprietari, precum şi toate debitele către toţi furnizorii de utilităţi publice.
(3)Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti
care ţine loc de act de înstrăinare, prin care se înstrăinează locuinţele sau spaţiile cu altă destinaţie
decât aceea de locuinţă dintr-un condominium.
(4)Actele de înstrăinare autentificate de notarul public cu nerespectarea prevederilor alin. (2) sunt
anulabile.
(5) La înstrăinarea proprietăţii, proprietarul este obligat să transmită către dobânditor orice
documente pe care le deţine şi care pot avea consecinţe asupra drepturilor şi obligaţiilor privitoare
la proprietatea care este înstrăinată, inclusiv certificatul de performanţă energetică aferent acesteia,
întocmit în condiţiile legii. În actul de înstrăinare părţile vor declara în mod corespunzător despre
îndeplinirea acestor obligaţii.
(6) La încheierea actului autentic sau, după caz, la pronunţarea hotărârii judecătoreşti ori a
încheierii actului de adjudecare, notarul public sau, după caz, instanţa de judecată ori executorul
judecătoresc va menţiona în act că noului proprietar îi revine obligaţia să prezinte preşedintelui
asociaţiei de proprietari, în termen de 10 zile lucrătoare de la efectuarea transferului dreptului de
proprietate, informaţiile necesare, conform actelor de proprietate, în vederea calculului cotelor de
contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari pentru respectiva locuinţă sau pentru spaţiile cu
altă destinaţie decât aceea de locuinţă, şi datele de contact ale proprietarului.
(7) În cazul închirierii, constituirii unor drepturi reale de uz, uzufruct, abitaţie, precum şi în cazul
unor contracte de comodat pentru spaţiile din condominiu, obligaţia de plată a cotelor de întreţinere
revine proprietarului, acesta recuperând de la beneficiarii dreptului de folosinţă a spaţiilor respective
contravaloarea acestora, în condiţiile stabilite prin contractul de închiriere/constituire/comodat.
(8)La solicitarea oricărui proprietar, preşedintele şi/sau administratorul sunt/este obligaţi/obligat să
elibereze adeverinţa prevăzută la alin. (2) lit. a) care să dovedească achitarea la zi a cotelor de
contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari sau existenţa unor datorii către asociaţia de
proprietari sau către furnizorii de utilităţi publice, după caz, în termen de 3 zile lucrătoare de la
primirea solicitării acesteia.
(9) Preşedintele sau administratorul asociaţiei de proprietari are obligaţia solicitării notării în cartea
funciară a debitelor mai vechi de 3 luni şi care depăşesc valoarea salariului de bază minim brut pe
ţară garantat în plată. Birourile de cadastru şi publicitate imobiliară vor proceda la notarea acestor
debite în cartea funciară a locuinţelor sau spaţiilor cu altă destinaţie.
(10)Notarea în cartea funciară a debitelor prevăzute la alin. (9) este scutită de plata taxei de
timbru.
Secţiunea a 3-a
Modul de utilizare a proprietăţii individuale şi a părţilor comune
Articolul 34
(1) Utilizarea proprietăţii individuale este stabilită de proprietar în conformitate cu destinaţia
acesteia.
(2) Proprietarul poate aduce îmbunătăţiri sau modificări proprietăţii sale individuale, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare referitoare la autorizarea executării lucrărilor de construcţii de către
autoritatea administraţiei publice competente, fără a pune în pericol integritatea structurală a
condominiului, rezistenţa mecanică, stabilitatea şi siguranţa clădirii sau a altor proprietăţi
individuale, precum şi buna funcţionare a instalaţiilor aferente acestora.
(3) Modificările suprafeţelor construite sau utile se comunică preşedintelui asociaţiei de proprietari
şi organului fiscal local în termen de 30 de zile de la încheierea lucrărilor şi se introduc în cartea
tehnică a construcţiei şi în baza de date a asociaţiei, în vederea stabilirii consumurilor
corespunzătoare cu noile suprafeţe utile.
Articolul 35
12
(1) În cazul clădirilor cu mai multe locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie şi în cazul clădirilor
multietajate constituie părţi comune din condominiu, dacă actele de proprietate nu prevăd altfel,
următoarele:
a)terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea
neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea
normală a acesteia;
b)fundaţia, curţile, grădinile, căile de acces;
c)clădirea propriu-zisă, elementele de echipament comun, inclusiv părţile de canalizare aferente,
care traversează proprietăţile private;
d)corpurile de clădiri destinate serviciilor comune;
e)locurile de trecere, scările şi casa scărilor şi coridoarele; pereţii perimetrali şi despărţitori dintre
proprietăţi şi/sau spaţiile comune; subsolul; coşurile de fum; holurile; instalaţiile de apă şi
canalizare, electrice, de telecomunicaţii, de încălzire şi de gaze de la branşament/racord până la
punctul de distribuţie către părţile aflate în proprietate individuală; canalele pluviale;
paratrăsnetele; antenele colective; podul; pivniţele, boxele, spălătoria, uscătoria; ascensorul;
interfonul – partea de instalaţie de pe proprietatea comună; rezervoarele de apă; centrala termică
proprie a clădirii; crematoriul; tubulatura de evacuare a deşeurilor menajere; structura, structura
de rezistenţă; faţadele; acoperişul; terasele;
f)alte bunuri care, potrivit legii, actului de proprietate sau voinţei părţilor, sunt în folosinţă
comună.
(2) În cazul ansamblurilor rezidenţiale formate din locuinţe şi/sau construcţii cu altă destinaţie,
amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, constituie părţi comune din condominiu, dacă actele de
proprietate nu prevăd altfel, următoarele:
a)curţile, grădinile, căile de acces;
b)elementele de echipament comun, inclusiv părţile de canalizare aferente, care traversează
proprietăţile private;
c)corpurile de clădiri destinate serviciilor comune;
d)locurile de trecere; instalaţiile de apă şi canalizare, electrice, de telecomunicaţii, de încălzire şi
de gaze de la branşament/racord până la punctul de distribuţie către părţile aflate în proprietate
individuală; canalele pluviale; rezervoarele de apă;
e)alte bunuri care, potrivit legii, actului de proprietate sau voinţei părţilor, sunt în folosinţă
comună.
Articolul 36
Schimbarea destinaţiei proprietăţii comune este permisă cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor
condiţii:
a)numai dacă prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalţi coproprietari;
b)numai dacă prin aceasta nu se împiedică folosirea în condiţii normale a condominiului de către
toţi proprietarii;
c)în baza acordului în scris al tuturor proprietarilor din condominiu;
d)după obţinerea prealabilă a acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor necesare prevăzute de
legislaţia în vigoare, emise în condiţiile legii de instituţiile/autorităţile abilitate în acest sens.
Articolul 37
(1) Zidurile ce separă proprietăţile individuale şi/sau părţile comune dintr-un condominiu sunt
proprietate comună.
(2) Zidurile dintre proprietăţile individuale, care nu fac parte din structura de rezistenţă a
condominiului, pot fi reamplasate cu acordul proprietarilor apartamentelor sau spaţiilor respective,
în baza unei expertize tehnice şi a autorizaţiei de construire, eliberate de autoritatea publică locală,
în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu înştiinţarea asociaţiei de proprietari.
(3) Zidurile dintre proprietăţile individuale şi proprietatea comună care nu fac parte din structura de
rezistenţă a condominiului pot fi reamplasate numai în baza unei expertize tehnice, prin modificarea
acordului de asociere, cu acordul tuturor proprietarilor din condominiu şi a autorizaţiei de
construire, eliberate de autoritatea administraţiei publice competente în conformitate cu legislaţia în
vigoare, numai dacă prin aceste modificări nu sunt lezate drepturile celorlalţi proprietari din
condominiu.
13
(4) Proprietarii din condominii au obligaţia de a depune la preşedintele asociaţiei de proprietari
fotocopii după autorizaţiile de construire pentru executarea lucrărilor, eliberate în condiţiile legii, în
scopul recalculării suprafeţelor utile şi a suprafeţelor construite.
(5) Orice modificare a proprietăţii individuale care necesită emiterea unei autorizaţii de
construire/desfiinţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, se aduce la cunoştinţa asociaţiei
pentru înscrierea în jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcţiei, prin depunerea în copie
a actelor de autorizare, a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi a planurilor din
proiectul tehnic.
(6) Modificarea instalaţiilor interioare ale condominiului aflate în proprietate comună se realizează
numai în condiţiile legii, pe baza unui referat tehnic de specialitate, emis de furnizorul utilităţii, în
care se arată efectele modificării instalaţiei respective şi a autorizaţiei de construire. Pe baza
referatului tehnic, adunarea generală hotărăşte, cu votul majorităţii a două treimi din numărul
membrilor asociaţiei, asupra necesităţii şi oportunităţii efectuării modificării. În cazul producerii
locale, la nivel de condominiu, a energiei termice şi a apei calde de consum, nu este necesar
referatul tehnic menţionat.
(7)În cazul în care unul sau mai mulţi proprietari din condominiu doresc modificarea instalaţiilor de
distribuţie a gazelor şi modificarea caracteristicilor puterii termice a elementelor de încălzire în
interiorul proprietăţilor individuale, aceste lucrări se pot efectua numai în condiţiile legii, pe baza
referatului tehnic de specialitate emis de furnizorul serviciului de utilităţi publice, în care se arată
efectele modificării instalaţiei respective. Pe baza referatului tehnic, comitetul executiv al asociaţiei
de proprietari, cu acordul tuturor proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, decide asupra efectuării
modificării. În cazul producerii locale, la nivel de condominiu, a energiei termice şi a apei calde de
consum, nu este necesar referatul tehnic menţionat.
Articolul 38
(1) Fiecare proprietar din condominiu poate folosi, în condiţiile acordului de asociere, atât spaţiul
care constituie bunul principal, cât şi părţile comune, fără a aduce atingere drepturilor celorlalţi
proprietari şi fără a schimba destinaţia clădirii.
(2) Părţile comune pot fi utilizate de către terţi, persoane fizice sau juridice de drept public şi/sau
privat, numai ca urmare a hotărârii adunării generale a asociaţiei de proprietari, adoptată cu
acordul a două treimi din numărul total al proprietarilor din condominiu şi cu acordul tuturor
proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosinţă sau de
concesiune, semnat de preşedinte în numele asociaţiei şi avizat de cenzor/comisia de cenzori.
Articolul 39
Modificările constructive şi utilizarea în alte scopuri a unor părţi sau elemente de construcţie ale
condominiului, precum şi amplasarea de mijloace publicitare pe faţada şi/sau pe terasa/învelitoarea
imobilului, suspendarea de stâlpi, pereţi, scări interioare şi altele asemenea se fac numai cu acordul
a două treimi din proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari, al tuturor proprietarilor direct
afectaţi şi pe baza autorizaţiei de construire, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Articolul 40
(1) Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de
locuinţă, prezente în proiectul iniţial al imobilului, se poate face numai cu avizul scris al comitetului
executiv şi cu acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează, pe plan
orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării.
(2)Odată cu acordul menţionat la alin. (1), proprietarii direct afectaţi cu care se învecinează, pe
plan orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării şi proprietarul care solicită acordul pentru
schimbarea destinaţiei locuinţei sau spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă semnează şi
o convenţie cu privire la declararea activităţii care se va desfăşura în spaţiul respectiv, precum şi
numărul de persoane în funcţie de care vor fi calculate cheltuielile pe număr de persoane.
(3)O copie a convenţiei prevăzute la alin. (2) se înmânează preşedintelui asociaţiei de proprietari în
vederea anexării acesteia la acordul de asociere.
Articolul 41
Anterior modificărilor constructive în cadrul proprietăţilor individuale, proprietarii obţin avizele şi
autorizaţiile aşa cum sunt reglementate de legislaţia în vigoare şi au obligaţia să nu pună în pericol
14
integritatea structurală a condominiului sau a altor proprietăţi individuale, precum şi sănătatea
populaţiei, conform legislaţiei în vigoare.
Articolul 42
În cazul distrugerii în întregime sau parţială a condominiului, se aplică prevederile art. 657 din Legea
nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.
Capitolul IV
Încetarea destinaţiei folosinţei comune pentru părţile comune din condominiu
Articolul 43
(1) Părţile comune pot fi atribuite proprietarilor în folosinţă exclusivă numai dacă prin aceasta nu
sunt lezate drepturile celorlalţi proprietari.
(2) Hotărârea de atribuire în folosinţă exclusivă se adoptă cu acordul tuturor proprietarilor din
condominiu şi ai cotelor-părţi indivize.
(3) Atribuirea în folosinţă exclusivă se face în baza unui contract încheiat între asociaţia de
proprietari şi proprietarul căruia i se atribuie în folosinţă exclusivă partea de proprietate comună.
(4)Contractul prevăzut la alin. (3) se încheie pe o perioadă de maximum 12 luni şi poate fi reînnoit
numai cu acordul ambelor părţi şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(5)Veniturile obţinute din atribuirea părţilor comune în folosinţă exclusivă respectă prevederile art.
70 din prezenta lege.
Articolul 44
(1) Încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din condominii se poate hotărî
motivat cu acordul scris al tuturor proprietarilor din condominiu.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) devin aplicabile dispoziţiile privitoare la coproprietatea obişnuită. Cu
toate acestea, înstrăinarea sau ipotecarea se poate realiza numai cu acordul tuturor proprietarilor din
condominiu.
(3) Constatarea încetării destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune se face prin hotărâre
a adunării generale a asociaţiei de proprietari adoptată în unanimitate de către proprietarii din
condominiu.
(4) Imobilul, respectiv partea din condominiu care rezultă din încetarea destinaţiei folosinţei comune
se înscrie în mod corespunzător în cartea funciară pe baza documentaţiei cadastrale întocmite în
acest scop.
(5) Prevederile prezentului articol nu se aplică părţilor comune din condominiu pentru care nu poate
înceta destinaţia de folosinţă comună, întrucât poate afecta buna funcţionare a condominiului şi pot fi
lezate drepturile celorlalţi proprietari.
(6) Înscrierea în cartea funciară ca unitate individuală distinctă a părţilor de folosinţă comună pentru
care încetează această destinaţie, potrivit dispoziţiilor legale, implică parcurgerea următoarelor
etape:
a)emiterea hotărârii adunării generale a asociaţiei de proprietari prin care se constată încetarea
destinaţiei de folosinţă comună;
b)recepţia documentaţiei cadastrale pentru recalcularea cotelor-părţi indivize, în vederea scoaterii
din părţile de folosinţă comună;
c)încheierea actului în formă autentică prin care toţi proprietarii din condominiu îşi exprimă acordul
pentru încetarea destinaţiei de folosinţă comună şi pentru diminuarea corespunzătoare a cotelorpărţi
din proprietatea comună.
Capitolul V
Organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari
Articolul 45
Organele asociaţiei de proprietari sunt:
a)adunarea generală;
b)comitetul executiv;
c)preşedintele;
d)cenzorul sau comisia de cenzori.
15
Articolul 46
(1) La adunarea proprietarilor în vederea constituirii asociaţiei de proprietari, proprietarii vor alege
dintre cei prezenţi un comitet executiv format din preşedintele asociaţiei de proprietari şi un număr
par de membri, precum şi un cenzor sau o comisie de cenzori şi vor hotărî numărul membrilor
acestora şi durata mandatelor lor. Alegerea acestora se face cu jumătate plus unu din numărul
proprietarilor prezenţi. Durata mandatelor nu poate fi mai mare de 4 ani şi pot fi reînnoite.
(2) Dacă dintre membrii asociaţiei de proprietari nu se poate alege un cenzor, atunci adunarea
generală a proprietarilor mandatează comitetul executiv pentru angajarea unui cenzor din afara
asociaţiei de proprietari, persoană fizică cu studii superioare în domeniul economic sau juridic ori
persoană juridică cu domeniul de activitate contabilitate, audit financiar sau consultanţă în domeniul
fiscal, pe bază de contract individual de muncă sau, după caz, contract de prestări de servicii.
(3)Structurile prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii pentru asociaţiile de proprietari din condominiile
cu mai mult de 10 unităţi de proprietate imobiliară.
(4) La asociaţiile de proprietari din condominiile care cuprind maximum 10 unităţi de proprietate
imobiliară, dacă adunarea generală hotărăşte în acest sens, preşedintele asociaţiei de proprietari
poate îndeplini şi funcţia de administrator şi se constituie următoarele organe:
a)adunarea generală;
b)preşedintele;
c)cenzorul.
(5) Funcţia de preşedinte, respectiv membru în comitetul executiv, este incompatibilă cu funcţia de
cenzor sau membru în comisia de cenzori.
(6) Nu au dreptul de a fi alese sau numite în funcţii de conducere, administrare sau control din
cadrul asociaţiilor de proprietari persoanele înrudite până la gradul al III-lea cu cei care deja ocupă
aceste funcţii.
(7) Nu pot fi alese sau numite în funcţie de conducere, administrare ori control din cadrul asociaţiilor
de proprietari persoanele care au suferit condamnări, în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase
definitive, pentru infracţiuni de natură economico-financiară.
(8)Anterior alegerii sau numirii într-o funcţie de conducere, administrare ori control din cadrul
asociaţiilor de proprietari, persoanele candidate trebuie să dovedească în adunarea generală
respectarea prevederilor alin. (7), pe baza cazierului judiciar eliberat conform prevederilor legale în
vigoare şi, în cazul administratorului şi al cenzorului ori, după caz, al membrilor comisiei de cenzori,
şi a documentelor care să ateste pregătirea profesională în domeniu.
(9)Prin excepţie de la prevederile alin. (8), sub sancţiunea anulării hotărârii de numire/alegerii într-o
funcţie de conducere, administrare ori control din cadrul asociaţiilor de proprietari, cazierul judiciar
poate fi prezentat comitetului executiv în termen de cel mult 5 zile de la data adunării generale.
Articolul 47
(1) După constituirea asociaţiei de proprietari va avea loc cel puţin o dată pe an, în primul trimestru,
o întrunire a adunării generale a asociaţiei de proprietari. Responsabilitatea cu privire la convocarea
anuală a cel puţin unei adunări generale a asociaţiei de proprietari aparţine preşedintelui asociaţiei de
proprietari şi membrilor comitetului executiv.
(2) Adunarea generală este alcătuită din toţi proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari.
(3) Adunarea generală ordinară se convoacă de către:
a)preşedintele asociaţiei de proprietari sau comitetul executiv;
b)cel puţin 20% din numărul proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari.
(4)Proprietarii sunt anunţaţi, prin afişare la avizier şi pe bază de tabel nominal convocator sau, în
cazul proprietarilor care nu au fost anunţaţi, pe baza tabelului nominal convocator, prin poştă cu
scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, asupra oricărei adunări
generale a asociaţiei de proprietari, cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită, inclusiv cu privire la
ordinea de zi a adunării generale, cu excepţia adunărilor generale extraordinare sau a adunărilor
generale reconvocate care se pot convoca, în condiţiile prevăzute la alin. (3), cu cel puţin 3 zile
înainte de data stabilită.
(5) Propunerea de ordine de zi a adunării generale, semnată de preşedinte, membrii comitetului
executiv şi de cenzor/comisia de cenzori, se aprobă şi se completează prin hotărâre a adunării
generale.
16
Articolul 48
(1) Adunarea generală poate adopta hotărâri, dacă majoritatea proprietarilor membri ai asociaţiei de
proprietari sunt prezenţi personal sau prin reprezentanţi care au o împuternicire scrisă şi semnată de
către proprietarii în numele cărora votează.
(2)Dacă la prima convocare nu este întrunit cvorumul necesar de jumătate plus unu din membrii
asociaţiei de proprietari, întrunirea adunării generale se suspendă şi se reconvoacă în termen de
maximum 15 zile de la data primei convocări în condiţiile prevăzute la art. 47.
(3) La adunarea generală reconvocată, dacă există dovada că toţi membrii asociaţiei de proprietari
au fost convocaţi pe bază de tabel convocator sau prin poştă cu scrisoare recomandată, cu conţinut
declarat şi confirmare de primire, şi prin afişare la avizier, hotărârile pot fi adoptate, indiferent de
numărul membrilor prezenţi, prin votul majorităţii acestora.
(4) Hotărârile adunării generale a asociaţiei de proprietari sunt obligatorii de la data afişării acestora
la loc vizibil, conform prevederilor prezentei legi, inclusiv pentru proprietarii din condominiu care nu
au fost prezenţi la adunarea generală, precum şi pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociaţiei
de proprietari.
(5)Hotărârile luate, în conformitate cu prevederile alin. (1)-(4), obligă toţi proprietarii să participe, în
proporţiile stabilite de adunarea generală, la plata lucrărilor, precum şi la cheltuielile de funcţionare,
administrare, întreţinere şi de înlocuire a părţilor comune sau a elementelor transformate sau create.
Articolul 49
(1) Hotărârile asociaţiei de proprietari sunt luate în adunarea generală a proprietarilor, iar
executarea lor este încredinţată comitetului executiv şi administratorului.
(2) În vederea punerii în practică a hotărârilor adunării generale a asociaţiei de proprietari, comitetul
executiv al asociaţiei de proprietari emite decizii în conformitate cu prevederile legii.
(3) Pentru adoptarea hotărârilor în adunarea generală a asociaţiei de proprietari se au în vedere
următoarele:
a)fiecare proprietar, membru al asociaţiei, are dreptul la un vot pentru unitatea sa de proprietate
imobiliară;
b)pentru hotărârile cu privire la stabilirea fondurilor pentru consolidare, reabilitare şi modernizare,
votul fiecărui proprietar, membru al asociaţiei, are o pondere egală cu cota-parte indiviză din
proprietatea comună;
c)în situaţia în care un proprietar deţine o cotă-parte indiviză de părţi comune mai mare de
jumătate din totalul cotelor-părţi indivize de proprietate comună din condominiu, ponderea
voturilor de care el dispune este limitată, fiind egală cu suma ponderii voturilor celorlalţi
proprietari;
d)proprietarul, membru al asociaţiei, poate fi reprezentat în adunarea generală de către un
membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o împuternicire scrisă şi semnată de
către proprietarul în numele căruia votează;
e)un membru al asociaţiei de proprietari poate reprezenta cel mult un membru absent, dacă
prezintă împuternicire scrisă şi semnată de către proprietarii în numele cărora votează. O copie a
împuternicirii se ataşează procesului-verbal al şedinţei;
f)preşedintele, membrii comitetului executiv, administratorul, cenzorul/comisia de cenzori sau alt
membru al familiilor acestora nu pot primi mandat pentru a reprezenta un alt proprietar în cadrul
adunării generale;
g)în cazul unui vot paritar, votul preşedintelui asociaţiei de proprietari este decisiv;
h)administratorul, reprezentantul administratorului, soţul/soţia acestuia şi alţi membri ai familiei
sale, dacă sunt membri ai asociaţiei de proprietari la care acesta este angajat, nu au drept de vot
în probleme referitoare la activitatea administratorului.
(4)Hotărârile adunărilor generale se iau în cadrul adunării generale convocată sau reconvocată, după
caz. În statutul propriu al asociaţiei de proprietari pot fi prevăzute şi alte condiţii de luare a
hotărârilor, dar nu cu mai puţin de jumătate plus unu din voturile celor prezenţi la adunarea generală
convocată sau reconvocată. Pentru situaţiile care vizează numai proprietarii unui tronson sau ai unei
scări, hotărârile sunt luate prin acordul scris al majorităţii proprietarilor scării sau tronsonului
respectiv, membri ai asociaţiei de proprietari, pe bază de tabel nominal.
17
(5) Hotărârile adunărilor generale se consemnează, numai în timpul şedinţei, în registrul unic de
procese-verbale al asociaţiei de proprietari, se semnează de către toţi membrii prezenţi ai adunării
generale, de cenzor/comisia de cenzori şi se afişează la avizier.
(6)În condiţiile prevăzute la art. 28, cu cel puţin 3 zile înainte de adunarea generală, proprietarii au
acces la toate documentele referitoare la execuţia bugetară pe anul trecut şi la proiectul de buget pe
anul în curs, precum şi la orice alte documente necesare bunei desfăşurări a adunării generale.
(7) Procesul-verbal al şedinţei, care descrie evenimentele în desfăşurare, hotărârile adoptate şi
rezultatele voturilor, va fi redactat de un membru al asociaţiei numit secretar al adunării generale
prin votul majorităţii celor prezenţi. În termen de 7 zile de la data la care a avut loc adunarea
generală, procesul-verbal al adunării generale este adus la cunoştinţa tuturor proprietarilor, prin grija
preşedintelui asociaţiei de proprietari, prin afişarea unei fotocopii datate la avizierul asociaţiei de
proprietari.
Articolul 50
Acordul de voinţă al asociaţiei de proprietari se realizează:
a)în adunarea generală a asociaţiei de proprietari sau
b)în baza declaraţiilor scrise şi semnate ale fiecărui proprietar.
Articolul 51
Adunarea generală a asociaţiei de proprietari hotărăşte, cu acordul a două treimi din numărul total al
proprietarilor din condominiu, asupra oricărei acţiuni vizând modernizarea condominiului, cum ar fi
transformarea unuia sau mai multor elemente de echipament existent aparţinând imobilului
respectiv, adăugarea de elemente noi, amenajarea corpurilor de clădiri destinate folosinţei comune
sau crearea unor astfel de corpuri, cu condiţia ca ea să fie conformă destinaţiei condominiului, cu
respectarea legislaţiei în vigoare.
Articolul 52
(1) Dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a
asociaţiei de proprietari ori este de natură să prejudicieze interesele proprietarilor, aceştia sau orice
persoană care se consideră vătămată într-un drept al său pot/poate ataca în justiţie respectiva
hotărâre.
(2)Acţionarea în justiţie în conformitate cu prevederile alin. (1) nu întrerupe executarea hotărârii
decât în cazul în care instanţa dispune suspendarea acesteia.
Articolul 53
Adunarea generală a proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari are următoarele atribuţii:
a)alege şi revocă din funcţie preşedintele, ceilalţi membri ai comitetului executiv şi
cenzorul/comisia de cenzori;
b)adoptă şi modifică statutul şi regulamentul condominiului;
c)adoptă, modifică sau revocă hotărâri;
d)adoptă şi modifică bugetul de venituri şi cheltuieli;
e)adoptă hotărâri privind executarea lucrărilor de întreţinere, reparaţii, modernizare, consolidare şi
reabilitare termică şi eficienţă energetică a condominiului;
f)în baza acordului scris al tuturor proprietarilor adoptă hotărâri privind contractarea de
împrumuturi de la bănci în vederea acoperirii cheltuielilor pentru consolidarea şi modernizarea
condominiului, modernizarea instalaţiilor şi dotărilor aferente, reabilitarea termică în scopul
creşterii performanţei energetice, precum şi pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei
în vederea creşterii calităţii ambiental-arhitecturale a condominiului, potrivit prevederilor legale;
g)adoptă hotărâri asupra fondului anual de salarii şi indemnizaţii;
h)adoptă hotărâri asupra cuantumului indemnizaţiilor, precum şi asupra numărului şi funcţiilor
personalului încadrat cu contract individual de muncă sau contract de prestări servicii în cadrul
asociaţiei de proprietari pentru buna administrare, gestionare şi funcţionare a condominiului, dar şi
asupra valorii şi a modalităţilor de contractare, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli;
i)stabileşte modalităţile şi tranşele de plată a contribuţiilor fiecărui proprietar, pentru fiecare dintre
categoriile de cheltuieli, conform reglementărilor în vigoare;
j)stabileşte sistemul de penalizări pentru restanţele afişate pe lista de plată ce privesc cheltuielile
asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale în vigoare;
18
k)mandatează preşedintele şi comitetul executiv pentru angajarea şi eliberarea din funcţie a
administratorului, cenzorului/comisiei de cenzori sau a altor angajaţi ori prestatori, în scopul
administrării şi bunei funcţionări a condominiului;
l)poate stabili plafoanele minime de la care achiziţionarea bunurilor sau contractarea serviciilor se
face pe baza ofertelor operatorilor economici care satisfac cerinţele asociaţiei de proprietari,
conform legislaţiei în vigoare;
m)exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin statut, prin acordul de asociere sau prin votul
proprietarilor membri ai asociaţiei.
Articolul 54
(1) Membrii comitetului executiv sunt desemnaţi de către adunarea generală a asociaţiei de
proprietari, dintre membrii asociaţiei de proprietari.
(2) Comitetul executiv este format din preşedintele asociaţiei şi un număr par de membri, nu mai
mare de patru, astfel încât numărul membrilor comitetului executiv nu poate fi mai mare de cinci.
(3) În cazul în care o persoană juridică, proprietară a unei locuinţe sau a unui spaţiu cu altă
destinaţie decât aceea de locuinţă din cadrul condominiului, este aleasă ca membru al comitetului
executiv, aceasta este reprezentată în comitetul executiv de un reprezentant care are o împuternicire
scrisă şi semnată de către aceasta.
(4)În cazurile prevăzute la art. 46 alin. (4), preşedintele asociaţiei de proprietari preia toate
atribuţiile şi răspunderile comitetului executiv.
Articolul 55
(1) Comitetul executiv are următoarele atribuţii:
a)convoacă adunarea generală a asociaţiei de proprietari cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori
este necesar;
b)duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi urmăreşte respectarea prevederilor legale, a
statutului, a acordului de asociere şi a regulamentului condominiului;
c)emite, dacă este cazul, decizii scrise privind reguli pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor
adunării generale şi pentru respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere,
precum şi alte decizii ce privesc activitatea asociaţiei de proprietari;
d)propune spre adoptare adunării generale proiectul de regulament al condominiului, cu
respectarea dispoziţiilor prezentei legi;
e)întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor
generale;
f)stabileşte condiţiile privind folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea părţilor
proprietăţii comune, conform prevederilor legale;
g)ia măsuri pentru recalcularea cotelor-părţi indivize rezultate în urma modificării suprafeţelor utile
ale locuinţelor sau spaţiilor cu altă destinaţie din condominiu;
h)întocmeşte şi propune adunării generale planuri de măsuri şi activităţi şi urmăreşte realizarea
lor;
i)supraveghează desfăşurarea tuturor activităţilor din cadrul asociaţiei de proprietari, inclusiv
situaţia încasărilor şi plăţilor lunare;
j)stabileşte programul de încasări al asociaţiei de proprietari;
k)îşi asumă obligaţii, în baza hotărârii adunării generale, în numele proprietarilor membri ai
asociaţiei de proprietari, în ceea ce priveşte administrarea condominiului, luând toate măsurile
legale necesare;
l)este consultat în legătură cu toate activităţile care implică asociaţia de proprietari;
m)asigură urmărirea comportării în timp a construcţiei, pe toată durata de existenţă a acesteia;
n)gestionează situaţiile excepţionale şi de criză;
o)urmăreşte recuperarea eventualelor creanţe ale asociaţiei;
p)gestionează, conform hotărârilor adunării generale, derularea creditelor obţinute pentru
consolidare, reabilitare termică, creşterea calităţii ambiental-arhitecturale a condominiului şi alte
lucrări;
19
q)propune sistemul propriu de penalizări ale asociaţiei de proprietari pentru restanţele afişate pe
lista de plată ce privesc cheltuielile asociaţiei, în conformitate cu art. 77 şi cu prevederile legale în
vigoare;
r)notifică instituţiilor publice abilitate cazurile în care există suspiciuni de încălcare a prevederilor
legale în vigoare;
s)ţine evidenţa şi răspunde de păstrarea în bune condiţii a arhivei documentelor financiar-contabile
ale asociaţiei de proprietari;
ş)propune adunării generale cuantumul indemnizaţiilor, precum şi numărul şi funcţiile personalului
necesar a fi încadrat cu contract individual de muncă sau contract de prestări servicii în cadrul
asociaţiei de proprietari pentru buna administrare, gestionare şi funcţionare a condominiului, în
limita bugetului de venituri şi cheltuieli;
t)exercită alte atribuţii legale, care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale.
(2) Comitetul executiv avizează toate documentele asociaţiei de proprietari, corespondenţa şi
registrele privind gestiunea administratorului.
(3) Şedinţele comitetului executiv se ţin cel puţin o dată pe lună şi se convoacă, pe bază de tabel
convocator, de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de jumătate plus unu din numărul membrilor
săi, cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru şedinţă.
(4) Deciziile comitetului executiv se consemnează în registrul unic de procese-verbale al asociaţiei de
proprietari şi se semnează de toţi membrii prezenţi, precum şi de către cenzor/comisia de cenzori şi
se afişează la avizier în termen de maximum 7 zile de la data şedinţei comitetului executiv.
(5) Administratorul, reprezentantul/reprezentanţii administratorului, soţul/soţia, ascendenţii,
descendenţii săi, precum şi cenzorul sau membrii comisiei de cenzori, chiar dacă sunt proprietari, nu
pot fi membri ai comitetului executiv al asociaţiei de proprietari.
(6) În cazul schimbării sau demisiei comitetului executiv al asociaţiei de proprietari, vechiul comitet
executiv este obligat să transmită noului comitet executiv, în baza unui proces-verbal de predareprimire
vizat de preşedintele asociaţiei de proprietari şi de către cenzor/comisia de cenzori, într-un
termen de 5 zile de la încetarea mandatului său, toate documentele şi bunurile asociaţiei pe care le-a
avut în administrare şi în folosinţă.
(7) În cazul schimbării sau demisiei unui membru al comitetului executiv al asociaţiei de proprietari,
acesta este obligat să transmită, în termen de 5 zile de la încetarea mandatului său, celorlalţi membri
ai comitetului executiv, în baza unui proces-verbal de predare-primire vizat de preşedintele asociaţiei
de proprietari şi de către cenzor/comisia de cenzori, toate documentele şi bunurile asociaţiei pe care
le-a avut în administrare sau în folosinţă.
(8) În cazul demisiei unui membru al comitetului executiv al asociaţiei de proprietari, membrul
demisionar îşi exercită toate atribuţiile şi răspunderile până la data alegerii unui nou membru al
comitetului executiv în locul acestuia.
Articolul 56
(1) Preşedintele asociaţiei de proprietari este candidatul, membru al asociaţiei de proprietari, ales
prin voinţa sa şi a jumătate plus unu din numărul proprietarilor prezenţi în cadrul adunării generale.
Preşedintele poate delega, pentru cel mult 90 de zile pe an, atribuţiile sale unui membru al
comitetului executiv, fără a fi exonerat de răspundere juridică.
(2) În caz de încetare a mandatului preşedintelui înainte de termen, comitetul executiv convoacă, în
termen de 5 zile de la încetarea mandatului, o adunare generală pentru alegerea unui nou
preşedinte.
(3) În cazul schimbării preşedintelui asociaţiei de proprietari, vechiul preşedinte este obligat să
transmită noului preşedinte în termen de 5 zile de la încetarea mandatului său, în baza unui procesverbal
de predare-primire vizat de membrii comitetului executiv şi de către cenzor/comisia de
cenzori, toate documentele şi bunurile asociaţiei pe care le-a avut în administrare sau în folosinţă.
(4) În cazul în care adunarea generală a asociaţiei de proprietari decide în acest sens, şi cu acordul
preşedintelui în funcţie, asociaţia de proprietari poate finanţa participarea preşedintelui la cursuri de
perfecţionare acreditate conform legii, referitoare la constituirea, organizarea şi funcţionarea
asociaţiilor de proprietari.
Articolul 57
Preşedintele asociaţiei de proprietari are următoarele atribuţii:
20
a)în baza mandatului acordat de adunarea generală reprezintă asociaţia de proprietari în relaţiile
cu terţii, inclusiv în acţiunile în instanţă;
b)semnează documentele asociaţiei de proprietari;
c)supraveghează şi urmăreşte corecta punere în aplicare a hotărârilor adunării generale,
respectarea prevederilor statutului şi acordului de asociere, precum şi aplicarea deciziilor
comitetului executiv;
d)aduce la cunoştinţă proprietarilor prevederile statutului şi regulamentului condominiului;
e)răspunde în scris la sesizările şi contestaţiile scrise ale proprietarilor din condominiu în termen de
maximum 10 zile de la primirea acestora;
f)gestionează modul de îndeplinire a obligaţiilor ce revin asociaţiei de proprietari în raport cu
autorităţile publice;
g)prezintă, spre verificare la solicitarea organelor abilitate, toate documentele asociaţiei, oferind
toate informaţiile solicitate;
h)poate propune, în scris, comitetului executiv sau adunării generale, după caz, măsuri împotriva
celor care nu respectă regulamentul condominiului, hotărârile şi deciziile asociaţiei de proprietari,
conform prevederilor legale şi statutare;
i)întocmeşte şi actualizează cartea de imobil, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
j)păstrează şi asigură completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei, precum şi a celorlalte
documente privitoare la activitatea asociaţiei de proprietari;
k)întocmeşte tabelul convocator şi afişul pentru avizier pentru adunările generale şi asigură
semnarea acestuia de către proprietari;
l)asigură informarea proprietarilor cu privire la ordinea de zi a adunărilor generale, cu 10 zile
înainte de data stabilită pentru aceasta;
m)afişează programul de încasări şi datele de contact ale administratorului, ale membrilor
comitetului executiv şi ale membrilor comisiei de cenzori ori, după caz, ale cenzorului;
n)afişează la avizier hotărârile adunării generale şi ale şedinţelor comitetului executiv în termen de
maximum 7 zile de la data la care au avut loc acestea;
o)în cazul modificării cadrului legislativ privind asociaţiile de proprietari, preşedintele convoacă
adunarea generală a asociaţiei de proprietari pentru modificarea conformă a statutului asociaţiei;
p)informează proprietarii din condominiu cu privire la toate restricţiile referitoare la culoare,
aspect, materiale şi altele asemenea, stabilite prin regulamentul local de urbanism, conform
informaţiilor furnizate de autorităţile administraţiei publice locale;
q)conduce şedinţele adunărilor generale şi ale comitetului executiv;
r)afişează la avizier lista contractelor asociaţiei de proprietari cu furnizorii de utilităţi publice, cu
administratorul şi cu personalul angajat sau contractual al asociaţiei;
s)afişează la avizier lista şi datele de contact ale instituţiilor cu atribuţii de inspecţie şi control la
care pot fi sesizate eventualele nereguli legate de activitatea organelor de conducere ale asociaţiei
de proprietari, ale administratorului, respectiv ale membrilor asociaţiei.
Articolul 58
(1) Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza
unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în
procesul-verbal.
(2) Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare,
preşedintele asociaţiei de proprietari, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de
cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar pentru daunele şi prejudiciile cauzate
proprietarilor sau terţilor, după caz.
Articolul 59
(1) Cenzorul/Comisia de cenzori sunt persoanele mandatate de asociaţia de proprietari să
urmărească aplicarea prevederilor prezentei legi de către organele de conducere ale asociaţiei de
proprietari şi să verifice execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli conform prevederilor legale în
vigoare.
(2) Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, nu mai mare de cinci.
Articolul 60
21
(1) În cazul în care cenzorul/membrii comisiei de cenzori sunt persoane fizice, acestea trebuie să
aibă cel puţin studii medii în domeniul economic sau studii în domeniul juridic.
(2) În cazul în care cenzorul este persoană juridică, acesta trebuie să aibă domeniul de activitate
contabilitate, audit financiar sau consultanţă în domeniul fiscal, conform legislaţiei în vigoare.
(3) Cenzorul sau membrii comisiei de cenzori depun, dacă adunarea generală a asociaţiei de
proprietari hotărăşte astfel, în contul bancar al asociaţiei de proprietari o garanţie, pe baza unui
contract de garanţie încheiat în acest sens. Cuantumul garanţiei nu poate fi mai mic decât media
anuală a totalului cheltuielilor lunare ale asociaţiei.
(4)Deponenţii garanţiei prevăzute la alin. (3) nu pot dispune în niciun mod de suma depusă drept
garanţie şi nici de dobânda aferentă, decât după îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a)adunarea generală a asociaţiei de proprietari a aprobat descărcarea de gestiune privind exerciţiul
financiar precedent;
b)încetarea efectelor contractului încheiat între asociaţie şi cenzor/membrii comisiei de cenzori.
(5)În cazul în care se constată de către reprezentanţii asociaţiei de proprietari sau de către
proprietari deficit în gestiune, asociaţia poate dispune asupra unei sume de bani egale cu cuantumul
minusului în gestiune, direct din contul bancar menţionat la alin. (3), cu aprobarea scrisă anterioară a
adunării generale, fără a avea nevoie de consimţământul deponentului garanţiei.
(6) Rapoartele de verificare a gestiunii asociaţiei de proprietari se întocmesc de către cenzor/comisia
de cenzori trimestrial şi se prezintă comitetului executiv în cadrul şedinţelor comitetului executiv,
pentru luare de măsuri în cazul în care se constată nereguli financiar-contabile, şi anual, în cadrul
adunărilor generale.
(7) În cazul constatării unor nereguli în gestiunea financiar-contabilă a asociaţiei de proprietari sau
referitoare la nerespectarea prevederilor prezentei legi în cazul hotărârilor adunării generale sau
comitetului executiv, cenzorul/comisia de cenzori înştiinţează proprietarii prin afişare la avizierul
asociaţiei de proprietari, în termen de cel mult 5 zile de la constatare.
(8) Cenzorul/Membrii comisiei de cenzori, angajat/angajaţi al/ai asociaţiei de proprietari, este/sunt
remunerat/remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a
asociaţiei de proprietari, consemnată în procesul-verbal.
(9) Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce îi/le revin, cenzorul/ membrii comisiei de cenzori
răspunde/răspund personal sau în solidar pentru prejudiciile cauzate din vina lui/lor asociaţiei şi/sau
proprietarilor.
Articolul 61
Cenzorul/Comisia de cenzori a asociaţiei de proprietari are, în principal, următoarele atribuţii:
a)urmăreşte aplicarea prevederilor prezentei legi de către organele de conducere ale asociaţiei de
proprietari;
b)verifică gestiunea financiar-contabilă;
c)verifică lunar execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli conform documentelor, registrelor şi
situaţiei soldurilor elementelor de activ şi pasiv întocmite de către administrator;
d)cel puţin o dată pe an întocmeşte şi prezintă adunării generale rapoarte asupra activităţii sale şi
asupra gestiunii asociaţiei de proprietari, propunând măsuri;
e)execută controale inopinate, împreună cu 2 membri ai comitetului executiv pentru verificarea
contabilităţii şi a activităţii de casierie, şi consemnează rezultatele controalelor în registrul unic de
procese-verbale al asociaţiei de proprietari;
f)participă la adunările generale ale asociaţiei şi ale comitetului executiv, asigurând legalitatea
desfăşurării acestora.
Articolul 62
În vederea facilitării comunicării dintre autorităţile administraţiei publice locale şi asociaţiile de
proprietari, preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat să transmită, în termen de 30 de zile de
la data modificării, compartimentelor prevăzute la art. 10 datele de contact actualizate privind
preşedintele, membrii comitetului executiv, membrii comisiei de cenzori sau, după caz, cenzorul şi
administratorul.
Capitolul VI
Administrarea condominiilor
22
Articolul 63
(1) Administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea, reabilitarea şi/sau modernizarea, după caz,
a proprietăţii comune aferente condominiului sunt în sarcina asociaţiei de proprietari, iar cheltuielile
legate de aceste activităţi reprezintă cheltuieli comune.
(2) În scopul administrării şi întreţinerii condominiului, asociaţia de proprietari încheie contracte în
numele proprietarilor cu persoane fizice, persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice cu obiect
de activitate administrarea condominiilor, înfiinţate potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) Desemnarea administratorului şi încheierea contractului de administrare se fac de către comitetul
executiv reprezentat de preşedintele asociaţiei de proprietari, în baza mandatului acordat de
adunarea generală, şi decizia se comunică tuturor proprietarilor.
Articolul 64
(1) Administrarea condominiului poate fi realizată de către persoane fizice, persoane fizice
autorizate, sau persoane juridice specializate, autorizate conform legii.
(2) Activitatea de administrare include activităţi de administrare tehnică şi întreţinere a proprietăţii
comune, de contabilitate şi de casierie.
(3)Orice alte activităţi de administrare care nu sunt reglementate prin lege sau prin statutul
asociaţiei sunt condiţionate de hotărârea adunării generale a asociaţiei de proprietari.
(4) Administratorii sunt angajaţi pe bază de contract individual de muncă sau contract de prestări
servicii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(5) Candidaţii pentru funcţia de administrator trebuie să prezinte comitetului executiv al asociaţiei de
proprietari documentele prevăzute de lege, precum şi alte documente solicitate printre care,
obligatoriu:
a)atestatul prevăzut la art. 2 lit. e);
b)cazierul judiciar care să ateste că nu a suferit nicio condamnare, prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, pentru o infracţiune de natură economico-financiară.
(6) Persoanele juridice specializate sunt operatori economici înfiinţaţi şi înregistraţi conform legii,
care au ca obiect de activitate administrarea condominiilor.
(7)În vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate, persoanele juridice prevăzute la alin. (6)
au obligaţia obţinerii atestatului în condiţiile legii pentru toţi angajaţii acestora care prestează
activitatea de administrare a condominiilor.
(8) Atestatul se afişează, prin grija administratorului, la avizier, la data intrării în vigoare a
contractului de administrare.
(9) Atestatul administratorului poate fi suspendat sau retras, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti
definitive, în cazul în care instanţele judecătoreşti competente au stabilit existenţa unui prejudiciu
cauzat de administrator.
(10) Atestatul este valabil 4 ani de la data emiterii şi poate fi reînnoit în aceleaşi condiţii în care a
fost emis.
(11) Expirarea, suspendarea sau retragerea atestatului determină automat imposibilitatea exercitării
activităţii de administrare a condominiilor.
Articolul 65
Ca urmare a hotărârii adunării generale a asociaţiei de proprietari, administratorul, conform
contractului de administrare şi în baza împuternicirii acordate de adunarea generală a asociaţiei,
poate negocia contractele de furnizare/prestare a serviciilor între furnizori/prestatori şi asociaţia de
proprietari.
Articolul 66
(1) Administratorul are, în principal, următoarele atribuţii:
a)administrează imobilul, propune şi supraveghează lucrări având ca scop conservarea şi
întreţinerea acestuia;
b)supraveghează atât lucrările care privesc administrarea, cât şi personalul angajat;
c)în caz de urgenţă, cu acordul comitetului executiv, iniţiază executarea tuturor lucrărilor necesare
protejării imobilului;
d)prestează serviciile prevăzute în contractul de administrare cu responsabilitate şi în mod
profesional;
23
e)execută dispoziţiile prevăzute în hotărârile adunării generale a asociaţiei de proprietari, în
conformitate cu prezenta lege, regulamentul condominiului şi conform contractului de
administrare;
f)organizează şi conduce contabilitatea în partidă simplă şi activitatea de casierie;
g)gestionează, separat pentru fiecare asociaţie, bunurile materiale şi fondurile băneşti ale
asociaţiei, conform hotărârilor adunării generale şi deciziilor comitetului executiv;
h)propune, cel târziu până la sfârşitul perioadei de recalculare a cheltuielilor, bugete anuale şi
prognoze pe termen mediu în care trebuie să includă sumele achitate, lucrările de întreţinere şi
lucrările de reabilitare şi îmbunătăţire, sumele necesare din fondurile asociaţiei, alte cheltuieli
previzibile şi o estimare generală a cheltuielilor asociaţiei de proprietari;
i)efectuează formalităţile necesare în angajarea contractelor cu furnizorii de servicii pentru
exploatarea şi întreţinerea condominiului, derularea şi urmărirea realizării acestor contracte;
j)asigură gestionarea condominiului conform hotărârilor adunării generale şi deciziilor comitetului
executiv, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
k)are obligaţia prezentării tuturor datelor, documentelor şi informaţilor privind conţinutul şi
respectarea contractului de administrare, precum şi a acordurilor de plată în rate a cheltuielilor
anuale, a cuantumului prestaţiilor convenite, la solicitarea oricărui proprietar;
l)gestionează, conform hotărârilor adunării generale sau comitetului executiv, fondul de rulment şi
fondul de reparaţii constituite la dispoziţia asociaţiei de proprietari, precum şi alte fonduri
constituite de către aceasta;
m)calculează, întocmeşte, supune verificării cenzorilor/comisiei de cenzori, supune aprobării
comitetului executiv şi afişează la avizier lista lunară a cheltuielilor de întreţinere, întocmită
conform reglementărilor în vigoare, în termen de maximum 5 zile de la primirea ultimei facturi de
la furnizorii de servicii;
n)întocmeşte lunar şi depune semestrial la compartimentul specializat în sprijinirea şi îndrumarea
asociaţiilor de proprietari pe a cărei rază teritorială se află condominiul situaţia soldurilor
elementelor de activ şi pasiv;
o)afişează lunar, la avizier, lista de venituri şi cheltuieli ale asociaţiei, care cuprinde inclusiv
veniturile obţinute din exploatarea proprietăţii comune;
p)asigură, prin controale periodice, respectarea normelor generale de apărare împotriva incendiilor
la utilizarea părţilor comune, funcţionalitatea permanentă, la gabaritele proiectate, a căilor de
evacuare în caz de incendiu şi a celor de acces, intervenţie şi salvare şi comunică de urgenţă
preşedintelui asociaţiei de proprietari/comitetului executiv neregulile identificate;
q)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari în
conformitate cu legea.
(2) Administratorul nu poate utiliza în niciun fel fondurile asociaţiei de proprietari, fără hotărârea
scrisă a adunării generale sau a deciziei comitetului executiv, după caz.
(3) Administratorul are obligaţia de a ţine evidenţe contabile separate pentru fiecare condominiu în
parte pe care îl are în administrare.
Articolul 67
(1) Pentru realizarea lucrărilor de întreţinere, reparaţii sau investiţii privind proprietatea comună,
administratorul, ţinând seama de preţ, durata de execuţie şi calitate, supune spre analiză şi aprobare
comitetului executiv oferte ale operatorilor economici care satisfac cerinţele asociaţiei de proprietari,
conform legislaţiei în vigoare.
(2)Administratorul este obligat să folosească pentru plăţile curente şi pentru încasări contul curent al
asociaţiei prevăzut la art. 20 alin. (1), la care au acces pentru informare, în condiţiile art. 2.184-
2.190 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, toţi proprietarii. În acest cont
sunt vărsate, în termen de 24 de ore de la primirea acestora, toate sumele sau valorile primite în
numele sau în contul asociaţiei.
(3)Contul menţionat la alin. (2) poate fi utilizat şi pentru plata cotelor lunare de contribuţie la
cheltuielile asociaţiei de către proprietari.
(4) În cazul în care administratorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile sau le îndeplineşte în mod
defectuos, cauzând prejudicii asociaţiei de proprietari, asociaţia de proprietari, în baza hotărârii
adunării generale, poate retrage din garanţia administratorului o sumă de bani pentru acoperirea
24
prejudiciilor create sau poate hotărî diminuarea venitului în funcţie de gravitatea faptei, în condiţiile
prevăzute în contractul de administrare, precum şi de a acţiona în instanţă pentru recuperarea
prejudiciilor provocate.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), cu acordul adunării generale a asociaţiei de proprietari,
exclusiv în vederea efectuării operaţiunilor de plăţi pentru cheltuieli neprevăzute, administratorul
poate păstra în casierie numerar, în limita unui plafon lunar de 1.000 lei.
Articolul 68
Pentru protejarea intereselor proprietarilor şi ale asociaţiei de proprietari împotriva riscurilor aferente
activităţii de administrare într-un condominiu, administratorii, la solicitarea asociaţiilor de proprietari,
sunt obligaţi să încheie, pe cheltuială proprie, poliţe de asigurare de răspundere civilă profesională.
Articolul 69
(1) În cazul schimbării administratorului, vechiul administrator este obligat să transmită noului
administrator, în baza unui proces-verbal de predare-primire vizat de preşedintele asociaţiei şi de
către cenzor/comisia de cenzori, într-un termen de 5 zile de la încetarea contractului său, totalitatea
documentelor, bunurilor şi valorilor aflate în administrarea sa, situaţia financiar-contabilă a asociaţiei
şi a fiecărui proprietar în raport cu asociaţia, situaţia soldurilor elementelor de activ şi de pasiv la
data predării. Procesul-verbal cuprinde şi chitanţa de plată cu care s-a făcut ultima încasare, numele
proprietarilor restanţieri, sumele restante, contractele în derulare, plăţile ce urmează a fi făcute după
data predării.
(2)În caz de neîndeplinire a prevederilor prevăzute la alin. (1), administratorul nu este descărcat de
gestiune şi poate fi acţionat în instanţă de asociaţia de proprietari.
Capitolul VII
Veniturile şi cheltuielile asociaţiei de proprietari
Secţiunea 1
Veniturile asociaţiei de proprietari
Articolul 70
(1) Toate veniturile obţinute din exploatarea proprietăţii comune, inclusiv veniturile din dobânzi
bancare, aparţin asociaţiei de proprietari.
(2)Veniturile prevăzute la alin. (1) alimentează numai fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari
şi nu se plătesc proprietarilor. Lista acestor venituri, precum şi cheltuielile aferente lor sunt
prezentate semestrial, într-un raport afişat la avizierul asociaţiei, şi se evidenţiază în registrul unic
de venituri şi cheltuieli al asociaţiei de proprietari.
Articolul 71
(1) Anul fiscal şi exerciţiul financiar al asociaţiei de proprietari este anul calendaristic. Excedentele
anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, rămase neutilizate la finele
exerciţiului bugetar, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
(2) Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari au obligaţia să aprobe un fond de reparaţii anual,
necesar pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune. Comitetul executiv fundamentează
şi prezintă adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea fondului de
reparaţii, care se alimentează în avans, în tranşe lunare egale, prevăzute în lista de plată a
cheltuielilor asociaţiei de proprietari. Fondul de reparaţii este utilizat numai pentru consolidarea
condominiului, reabilitarea termică, creşterea calităţii ambiental-arhitecturale a construcţiilor,
precum şi pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune.
(3)Sumele încasate pentru constituirea fondului de reparaţii se depun, în conformitate cu
prevederile prezentei legi, în contul asociaţiei de proprietari prevăzut la art. 20 alin. (1).
(4) Pentru încasarea fondului de reparaţii, administratorul eliberează chitanţă nominală separată.
(5)În termen de 5 zile de la încetarea contractului de administrare, administratorul este obligat să
prezinte, în condiţiile prevăzute la art. 69 alin. (1), preşedintelui asociaţiei de proprietari şi
cenzorului/comisiei de cenzori contabilitatea fondului de reparaţii, a fondului de rulment şi să o
transfere noului administrator.
Articolul 72
25
(1) În scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente, asociaţia de proprietari este obligată
să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.
Fondul de rulment se stabileşte astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la
nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost
necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul
anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile
asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la
alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
(2)Fondul de rulment se depune în contul curent al asociaţiei de proprietari, menţionat la art. 20
alin. (1).
(3) Fondul de rulment se constituie prin plata anticipată a cotei ce revine fiecărui proprietar,
potrivit hotărârii adunării generale a asociaţiei de proprietari, iar reîntregirea fondului de rulment se
face lunar, prin plata sumelor afişate pe lista de plată.
(4) Pentru încasarea fondului de rulment, administratorul eliberează chitanţă nominală separată.
(5) Fondul de rulment încasat se restituie la transmiterea dreptului de proprietate, dacă prin actele
translative de proprietate nu se stipulează altfel.
Articolul 73
(1) În cadrul adunării generale, proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari pot aproba şi alte
fonduri cu caracter special, precum şi modul de constituire al acestora.
(2)Toate fondurile speciale ale asociaţiei de proprietari se depun în contul asociaţiei de proprietari,
prevăzut la art. 20, au evidenţă separată şi pentru fiecare se emite chitanţă separată.
Articolul 74
(1) Administratorul organizează şi conduce contabilitatea în partidă simplă a veniturilor şi
cheltuielilor asociaţiei de proprietari cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind legislaţia
financiar-contabilă.
(2) Dacă din calculele efectuate rezultă un excedent, în sensul că sumele încasate depăşesc în
valoare totalul cheltuielilor, aceste sume trebuie regularizate prin lista de plată aferentă lunii
următoare sau rambursate proprietarilor îndreptăţiţi în termen de maximum 30 de zile de la
constatarea acestora.
(3) În cazul în care din calculele efectuate rezultă un debit faţă de sumele încasate, acesta trebuie
acoperit de cei în drept în termen de 30 de zile de la constatare.
Secţiunea a 2-a
Cheltuielile asociaţiei de proprietari
Articolul 75
(1) Cheltuielile asociaţiei de proprietari sunt cheltuieli legate de exploatarea, repararea sau
întreţinerea proprietăţii comune şi cheltuielile pentru asigurarea serviciilor de care beneficiază
proprietarii şi care nu sunt facturate individual către proprietăţile individuale.
(2) Cheltuielile asociaţiilor de proprietari, în funcţie de modul de calcul şi de criteriile de repartizare
pe proprietăţi individuale, sunt următoarele:
a)cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi
individuale;
b)cheltuieli pe consumuri individuale;
c)cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcţie de suprafaţa utilă a proprietăţii individuale;
d)cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate
financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari;
e)cheltuieli pe consumatori tehnici;
f)cheltuieli de altă natură.
(3)Asociaţia de proprietari are obligaţia de a respecta prevederile legale privind modul de
repartizare a cheltuielilor comune, în caz contrar hotărârile luate de adunarea generală a
proprietarilor cu încălcarea acestor dispoziţii sunt nule de drept.
(4) Niciun proprietar din condominiu nu este exceptat de la obligaţia de a contribui la plata
cheltuielilor comune, ca urmare a renunţării la folosirea unei părţi din proprietatea comună.
26
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în baza hotărârii adunării generale, pot fi exceptate de
la plata cheltuielilor aferente consumului de energie electrică pentru funcţionarea
ascensorului/ascensoarelor persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol,
parter, mezanin, precum şi la etajul 1 din clădirile fără mezanin.
Articolul 76
Stabilirea şi repartizarea sumei care priveşte proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din
cadrul condominiului se fac în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (5) coroborate cu prevederile
art. 75 alin. (2).
Articolul 77
(1) Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalităţi pentru orice sumă cu titlu
de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalităţile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de
întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată,
fără ca suma penalităţilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat.
(2) Termenul de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista
lunară de plată, este de maximum 30 de zile calendaristice de la data afişării.
(3)Sumele rezultate din aplicarea penalităţilor de întârziere, prevăzute la alin. (1), se includ în
fondul de penalităţi al asociaţiei de proprietari şi se vor utiliza cu prioritate pentru plata penalităţilor
impuse asociaţiei de proprietari de către terţi, precum şi pentru cheltuieli cu reparaţiile asupra
proprietăţii comune, reabilitarea termică sau consolidarea condominiului. Sumele rezultate din
aplicarea penalităţilor de întârziere nu pot fi utilizate şi în alte scopuri.
Articolul 78
(1) Administratorul este obligat să notifice, în scris, proprietarul care are plăţi restante la
cheltuielile comune ale imobilului asupra datoriilor şi să înştiinţeze preşedintele şi comitetul executiv
al asociaţiei de proprietari despre restanţe.
(2) Asociaţia de proprietari, prin preşedinte, are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul care
se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei mai mult de 60 de zile de la
termenul scadent, respectiv 90 zile de la afişarea listei, informând membrii asociaţiei prin afişare la
avizier.
(3) Acţiunea asociaţiei de proprietari este scutită de taxa de timbru, atât în primă instanţă, cât şi în
cazul exercitării de către aceasta a căilor de atac, ordinare sau extraordinare.
(4) Sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar
din condominiu, poate fi pusă în executare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate
permisă de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările
ulterioare.
Articolul 79
Autorităţile administraţiei publice locale au drept de preempţiune la preţ egal asupra locuinţelor
aflate în procedura de executare silită pentru recuperarea datoriilor proprietarilor la cotele de
contribuţie la cheltuielile asociaţiei, cu respectarea normelor de procedură civilă în vigoare. Aceste
locuinţe vor fi folosite ulterior numai ca locuinţe sociale, proprietarii executaţi silit având prioritate la
repartizarea acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile de acces la locuinţele sociale, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Articolul 80
(1) Asociaţia de proprietari are ipotecă legală asupra apartamentelor şi altor spaţii proprietăţi
individuale ale proprietarilor din condominiu, precum şi un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile
ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de
proprietari.
(2) De asemenea, pentru aceleaşi creanţe, asociaţia de proprietari beneficiază de un privilegiu
general mobiliar asupra bunurilor mobile situate în apartamentele şi celelalte spaţii proprietăţi
individuale amplasate în condominiul respectiv. Privilegiul vizează doar bunurile mobile situate în
imobilul cu privire la care există sumele datorate.
(3)Ipoteca imobiliară legală se înscrie în cartea funciară la cererea preşedintelui asociaţiei de
proprietari, pe baza extraselor de pe ultima listă lunară de plată a cotelor de contribuţie din care
rezultă suma datorată cu titlu de restanţă, numai după împlinirea termenelor prevăzute la art. 78
27
alin. (2). Ipoteca imobiliară legală se radiază la cererea preşedintelui asociaţiei de proprietari sau a
proprietarului, pe baza chitanţei ori a altui înscris prin care asociaţia confirmă plata sumei datorate.
(4) Preşedintele asociaţiei de proprietari are obligaţia radierii ipotecii imobiliare, legale, în termen
de cel mult 10 zile de la data la care suma datorată cu titlul de restanţă a fost plătită de către
proprietar.
(5)Pentru nerespectarea termenului prevăzut la alin. (4), preşedintele asociaţiei de proprietari
răspunde pentru prejudiciile directe sau indirecte aduse proprietarului.
(6)Operaţiunile de publicitate imobiliară privitoare la ipoteca imobiliară legală şi privilegiul general
mobiliar prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt scutite de tarif sau taxă de timbru.
(7) Executorii judecătoreşti sunt obligaţi să înştiinţeze în scris, potrivit prevederilor art. 666 din
Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, asociaţia de proprietari cu privire la
termenele de intervenţie şi la posibilitatea intervenţiei în cursul executării silite pornite de un
creditor împotriva debitorului, proprietar în condominiul în care este constituită respectiva asociaţie
de proprietari.
Articolul 81
Orice proprietar are dreptul de a contracta, în nume şi pe cheltuiala proprie, lucrări de expertiză
tehnică a proprietăţii sale individuale sau a proprietăţii comune şi/sau expertiză contabilă a
cheltuielilor asociaţiei de proprietari, cu o persoană fizică sau juridică autorizată, conform legislaţiei
în vigoare.
Secţiunea a 3-a
Repartizarea cheltuielilor pe număr de persoane care locuiesc sau desfăşoară
activităţi în proprietăţi individuale
Articolul 82
(1) Cheltuielile repartizate proporţional cu numărul de persoane reprezintă cheltuielile asociaţiei
pentru asigurarea serviciilor de utilităţi publice de care beneficiază persoanele care locuiesc sau
desfăşoară activităţi în mod curent în condominiu şi care nu pot fi individualizate pe fiecare unitate
de proprietate individuală în parte pe baza unor dispozitive de măsurare/înregistrare, fie datorită
naturii şi caracteristicilor anumitor servicii, fie din lipsa dispozitivelor de măsurare/înregistrare.
(2) Cheltuielile repartizate după numărul de persoane reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă
rece, caldă şi canalizare; combustibil pentru prepararea apei calde de consum; energia electrică
utilizată pentru funcţionarea instalaţiilor comune, inclusiv a ascensoarelor; colectarea deşeurilor
menajere, vidanjare.
(3)Modul de repartizare a cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte printr-un regulament
aprobat de comitetul executiv al asociaţiei de proprietari.
(4) Comitetul executiv stabileşte cotele de participare pe persoană la cheltuielile aferente
persoanelor cu domiciliul în clădire.
(5) Dacă adunarea generală a asociaţiei de proprietari hotărăşte în acest sens, comitetul executiv
stabileşte cotele de participare pe persoană la cheltuielile aferente persoanelor care locuiesc
temporar, minimum 15 zile pe lună, şi stabileşte perioada pentru care proprietarii, respectiv
chiriaşii, au dreptul de a solicita, în scris, scutirea de la plata cheltuielilor pe persoană şi care
trebuie să fie de cel puţin 15 zile pe lună, conform hotărârii adunării generale.
Secţiunea a 4-a
Repartizarea cheltuielilor pe consumuri individuale
Articolul 83
(1) Cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece şi
canalizare; apă caldă de consum; energia termică, combustibilul şi apă rece pentru prepararea apei
calde; gaze naturale; încălzirea proprietăţii individuale.
(2) Cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcţie de indexul contoarelor
individuale, în funcţie de indexul repartitoarelor de costuri, conform normelor tehnice şi
metodologiilor elaborate de autorităţile naţionale de reglementare sau de autorităţile administraţiei
publice locale, sau în funcţie de alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile, cu
respectarea legislaţiei şi a reglementărilor în vigoare.
28
Secţiunea a 5-a
Repartizarea cheltuielilor pe cota-parte indiviză de proprietate
Articolul 84
(1) Cheltuielile repartizate după cota-parte de proprietate reprezintă cheltuielile asociaţiei efectuate
pentru întreţinerea, repararea, exploatarea şi, după caz, consolidarea şi/sau reabilitarea părţilor de
construcţii şi instalaţii aferente condominiului aflate în proprietate comună indiviză. Aceste cheltuieli
se repartizează proporţional cu cota-parte din proprietatea comună a fiecărui proprietar.
(2) Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate reprezintă cheltuielile efectuate pentru
administrarea, întreţinerea, repararea, exploatarea şi, după caz, consolidarea părţilor de construcţii
şi instalaţii din condominiu aflate în proprietate comună.
Articolul 85
Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate reprezintă cheltuielile asociaţiei cu privire la
proprietatea comună, cu privire la: fondul sau fondurile pentru lucrări de întreţinere, service,
reparaţii şi, după caz, de consolidare, reabilitare, eficienţă energetică, modernizare la părţile de
construcţii şi instalaţii aflate în/şi pe proprietatea comună, astfel cum este descrisă în cartea tehnică
a construcţiei şi în acordul de asociere: subsolul; conductele de distribuţie şi coloanele instalaţiilor
de apă, canalizare, încălzire, energie electrică; echipamente de echilibrare hidraulică a instalaţiilor;
casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; interfonul – partea de instalaţie de pe
proprietatea comună; centrala termică proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a deşeurilor
menajere; structura de rezistenţă; faţadele; acoperişul şi altele asemenea, conform prevederilor din
acordul de asociere; personalul angajat sau contractat al asociaţiei: salarii sau remuneraţii pentru
administrator, contabil, instalator, electrician, portar, îngrijitor, personalul care asigură curăţenia
etc.; indemnizaţii acordate membrilor asociaţiei de proprietari ori persoanelor alese: preşedintele,
membrii comitetului executiv şi cenzorului/comisiei de cenzori; prime; credite bancare; contracte
sau poliţe de asigurări; cheltuieli cu produse şi accesorii pentru curăţenie, alte servicii
administrative către proprietatea comună.
Articolul 86
(1) Suprafaţa utilă a proprietăţilor individuale şi cota-parte indiviză de proprietate sunt cele înscrise
în cartea funciară în baza unei documentaţii cadastrale sau, în lipsă, cele din actul de proprietate.
(2) În cazul în care suma cotelor-părţi indivize din actele de proprietate, care sunt fracţiuni
abstracte pentru fiecare proprietate individuală din clădirea care constituie condominiul, nu este
egală cu 100%, preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat să solicite întocmirea unei
documentaţii cadastrale, prin punerea la dispoziţie a cărţii tehnice a imobilului şi cu respectarea
prevederilor în vigoare.
Secţiunea a 6-a
Repartizarea cheltuielilor pe beneficiari
Articolul 87
(1) Cheltuielile pe beneficiari reprezintă cheltuielile aferente serviciilor de care beneficiază în mod
individual proprietarii, toţi sau în parte, gestionate financiar prin intermediul asociaţiei de
proprietari.
(2) Cheltuielile pe beneficiari se repartizează conform valorii care revine fiecărui beneficiar în
cauză, pe baza facturilor/documentelor justificative.
Articolul 88
Cheltuielile pe beneficiari sunt cheltuielile cu privire la: citirea, calculul şi gestiunea consumurilor
individuale de apă rece, apă caldă, căldură, gaze, energie electrică, deşeuri municipale; servicii cu
privire la repartitoarele de costuri; chiriile spaţiilor comune – boxe, casa scării, holuri, spaţiu ghenă,
terasă etc.; gestiunea financiară; gestiunea contractelor cu caracter individual; întreţinerea
interfonului şi a părţii de instalaţie din interiorul proprietăţii individuale; verificarea metrologică a
contoarelor individuale de energie termică, în cazul distribuţiei orizontale; reviziile instalaţilor
interioare de gaze, apă şi încălzire; alte servicii individuale către proprietari.
Articolul 89
Pentru proprietarii care beneficiază de anumite servicii de utilităţi şi determină consumuri
suplimentare, în condiţiile în care nu există nicio interdicţie legală în acest sens, calculul cotei de
29
contribuţie aferente cheltuielilor pe beneficiari se face conform baremelor stabilite prin normativele
tehnice în vigoare sau, în lipsa acestora, conform deciziei comitetului executiv, în funcţie de
cantitatea consumată.
Secţiunea a 7-a
Repartizarea cheltuielilor pe consumatori tehnici
Articolul 90
Cheltuielile pe consumatori tehnici reprezintă cheltuielile asociaţiei de proprietari pentru încălzirea
proprietăţilor individuale – locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă: energia
termică sub formă de căldură, combustibilul şi energia electrică pentru încălzire,
salariu/remuneraţie pentru fochist şi echipament de lucru, costuri pentru funcţionarea instalaţiilor
de încălzire centrală
Secţiunea a 8-a
Repartizarea cheltuielilor de altă natură
Articolul 91
Cheltuielile de altă natură reprezintă cheltuielile efectuate pentru plata unor servicii care nu pot fi
repartizate după criteriile prevăzute la art. 75 alin. (2) lit. a)-e).
Articolul 92
Cheltuielile de altă natură reprezintă cheltuielile asociaţiei de proprietari pentru: lucrările de
întreţinere, reparaţii şi înlocuiri la antenă ori antenele colective de televiziune, care se repartizează
în raport cu numărul prizelor de televizoare aflate în locuinţe şi în spaţiile cu altă destinaţie decât
aceea de locuinţă, în condiţiile în care nu există o hotărâre a adunării generale prin care sistemul de
antenă colectivă să fie desfiinţat sau casat; cutiile poştale, cheile de la uşa de intrare comună în
clădire, care se repartizează în raport cu numărul proprietarilor; alte cheltuieli, repartizarea
făcându-se în conformitate cu clauzele contractuale sau conform modului de facturare; curăţatul
coşurilor de fum, care se repartizează fiecărui proprietar proporţional cu numărul sobelor şi al
maşinilor de gătit racordate la coşurile de fum ale clădirii.
Articolul 93
Alte cheltuieli în cadrul asociaţiei de proprietari se repartizează în conformitate cu normele şi
normativele avute în vedere la facturarea comună a acestora şi/sau în conformitate cu clauzele
prevăzute în contractele încheiate cu furnizorii respectivelor servicii.
Capitolul VIII
Contractarea şi facturarea serviciilor de utilităţi publice în condominii
Secţiunea 1
Contractarea şi facturarea serviciilor de utilităţi publice în condominii
Articolul 94
(1) Raporturile dintre furnizorii serviciilor de utilităţi publice şi asociaţiile de proprietari – în calitate
de consumatori colectivi sau proprietari – în calitate de consumatori individuali, după caz, se
stabilesc la nivelul branşamentului, respectiv al racordului, în punctul de delimitare/separare a
instalaţiilor între reţeaua publică de distribuţie a utilităţilor şi reţeaua interioară a utilizatorului,
respectiv a utilizatorului colectiv sau a consumatorului individual, după caz.
(2) Calitatea de utilizator, titular al contractului de furnizare/prestare servicii de utilităţi publice,
revine:
a)asociaţiei de proprietari, în cazul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau administrarea
furnizorului se branşează/ racordează la instalaţiile comune interioare ale condominiului aflate în
proprietatea comună a tuturor proprietarilor;
b)proprietarului, în cazul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau administrarea furnizorului
se branşează/ racordează direct la instalaţiile interioare individuale ale apartamentului sau
spaţiului cu altă destinaţie decât cea de locuinţă ce aparţin proprietăţii individuale.
Articolul 95
În imobilele de tip condominiu, facturarea serviciilor de utilităţi publice se face de către furnizor cu
respectarea dispoziţiilor prezentei legi, într-unul dintre următoarele două moduri:
30
a)facturarea în comun la nivel de asociaţie de proprietari, reprezentând contravaloarea serviciului
furnizat/prestat pentru întreg imobilul care se repartizează tuturor proprietarilor din condominiu,
în conformitate cu regulile de repartizare stabilite prin prezenta lege şi/sau prin legislaţia specifică
serviciului de utilitate publică respectiv;
b)facturarea individuală la nivel de proprietar, reprezentând contravaloarea serviciului
furnizat/prestat pentru fiecare unitate de proprietate imobiliară din condominiu.
Articolul 96
(1) Facturarea individuală la nivel de proprietar în cadrul condominiilor se face în baza:
a)convenţiilor de facturare individuală, anexe la contractul de furnizare/prestare încheiat cu
asociaţia de proprietari; sau
b)contractului individual de furnizare/prestare a serviciilor încheiat cu fiecare proprietar.
(2)Facturarea individuală este permisă numai dacă determinarea consumului se realizează prin
intermediul contoarelor supuse controlului metrologic legal, prevăzute la branşamentele
condominiului în situaţia prevăzută la art. 95 lit. a) ori la branşamentele proprietăţii individuale în
situaţia prevăzută la art. 95 lit. b).
(3) Pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se pot încheia contracte individuale
de furnizare/prestare între furnizor şi proprietari fără a fi necesară executarea racordurilor proprii
individuale pentru evacuarea apelor uzate şi pluviale de la fiecare proprietate individuală, dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)există branşamente proprii individuale de alimentare cu apă realizate între reţeaua publică şi
reţeaua interioară a fiecărei proprietăţi individuale, dotate cu aparate de măsură legale pentru
determinarea consumurilor la nivel de proprietate individuală;
b)furnizarea serviciului de alimentare cu apă, precum şi prestarea serviciului de canalizare se fac
de către acelaşi operator;
c)toţi proprietarii din condominiu au fost de acord, în scris, cu introducerea în contractul
individual de furnizare/prestare încheiat în nume propriu a clauzei de sistare/întrerupere a
serviciului de alimentare cu apă în caz de neplată a contravalorii serviciului de canalizare;
d)soluţia tehnică de realizare a branşamentelor proprii de alimentare cu apă, precum şi tipul de
contoare achiziţionate/montate de către proprietari au fost avizate de către furnizor.
(4) Pentru serviciul public de alimentare cu energie termică, contractele individuale de furnizare
între furnizor şi proprietari pot fi încheiate numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiţii:
a)există branşamente proprii individuale de alimentare cu energie termică realizate între reţeaua
publică şi reţeaua interioară a fiecărei proprietăţi individuale, dotate cu aparate de măsură legale
pentru determinarea consumurilor la nivel de proprietate individuală;
b)toţi proprietarii din condominiu încheie contracte individuale de facturare;
c)soluţia tehnică de realizare a branşamentelor proprii de alimentare cu energie termică şi tipul
de contoare achiziţionate/montate de către proprietar au fost avizate de către furnizor;
d)citirea contoarelor individuale şi defalcarea consumurilor individuale şi comune din condominiu
se realizează de către o societate specializată, avizată de autoritatea de reglementare
competentă, cheltuielile cu citirea contoarelor fiind suportate de către asociaţia de proprietari.
(5) Operatorii economici care furnizează/prestează servicii de utilităţi publice către consumatorii
alimentaţi/racordaţi printr-un branşament/racord comun au obligaţia să asigure aceste servicii
numai dacă la nivel de condominiu există o asociaţie de proprietari constituită în condiţiile legii care
să aibă calitatea de utilizator, titular de contract, sau dacă în termen de 180 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi se constituie asociaţii de proprietari conform legii.
(6) Contractele de furnizare/prestare servicii de utilităţi publice în care asociaţia de proprietari este
titular de contract se încheie pentru toţi consumatorii din condominiu, inclusiv pentru proprietarii
din condominiu care nu sunt semnatari ai acordului de asociere şi nu au calitatea de membri ai
asociaţiei de proprietari.
(7) Niciun proprietar nu poate să lezeze dreptul altui proprietar de a beneficia de facturarea
individuală şi să afecteze furnizarea/prestarea serviciului pentru întreg condominiul ca urmare a
neachitării cotelor de contribuţie ce îi revin la cheltuielile asociaţiei de proprietari.
Articolul 97
31
(1) În situaţia în care asociaţia de proprietari este titulara contractului de furnizare/prestare servicii
de utilităţi publice, în vederea facturării individuale, contractul de furnizare/prestare servicii de
utilităţi publice este însoţit de convenţii de facturare individuală anexe la acesta. Convenţiile de
facturare individuală se încheie în condiţiile stabilite în legislaţia specifică aplicabilă fiecărui serviciu
de utilităţi publice.
(2) Furnizorul serviciilor de utilităţi publice încheie convenţii de facturare individuală pentru fiecare
unitate de proprietate imobiliară din condominiu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) În baza convenţiilor de facturare individuală, furnizorii emit facturi individuale către toţi
proprietarii din condominiu care includ atât contravaloarea consumului repartizat proprietăţii
individuale, cât şi contravaloarea cotei-părţi ce le revine din consumul comun.
(4)Convenţiile individuale de facturare a serviciului public de alimentare cu apă şi cu energie
termică încheiate între furnizor şi proprietarii din condominii în calitate de consumatori individuali,
anexate la contractul de furnizare/prestare încheiat la nivelul asociaţiei, se încheie în una dintre
următoarele condiţii:
a)la propunerea furnizorului serviciilor de utilităţi publice, cu acordul scris al tuturor proprietarilor
din condominiu;
b)la solicitarea asociaţiei de proprietari, în urma hotărârii adunării generale cu acordul scris al
tuturor proprietarilor din condominiu.
(5)În situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. b) furnizorii serviciilor de utilităţi publice sunt obligaţi să
dea curs solicitării asociaţiei de proprietari, iar proprietarii suportă toate costurile suplimentare
generate de facturarea individuală a respectivului serviciu. Costurile suplimentare se includ în
facturile lunare individuale.
(6) În funcţie de modul de facturare practicat în condominiu, fiecare proprietar are obligaţia să
plătească asociaţiei de proprietari, respectiv furnizorului serviciilor de utilităţi publice,
contravaloarea serviciilor aferente unităţii de proprietate imobiliară.
(7) În baza contractelor individuale de furnizare/prestare servicii de utilităţi publice sau în baza
convenţiilor individuale de facturare, anexe la contractul de furnizare/prestare încheiat la nivelul
asociaţiei, pentru recuperarea debitelor, furnizorii pot acţiona direct împotriva proprietarilor
restanţieri.
Articolul 98
(1) Furnizorul serviciilor de utilităţi publice are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul care se
face vinovat de neplata facturilor individuale emise în baza contractelor individuale sau a
convenţiilor individuale, după caz, mai mult de 60 de zile de la termenul scadent, respectiv 90 zile
de la afişarea listei, cu notificarea proprietarului restant cu cel puţin 7 zile înainte de demararea
procedurii de acţiune în instanţă.
(2) Sentinţa dată în favoarea furnizorului serviciilor de utilităţi publice, pentru sumele datorate,
poate fi pusă în executare pentru acoperirea datoriilor la zi prin orice modalitate permisă de Legea
nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare.
Articolul 99
(1) Pentru contractele de furnizare cu caracter individual, drepturile şi obligaţiile cu privire la
serviciul furnizat aparţin, pe de o parte, furnizorului şi, de cealaltă parte, proprietarului.
(2) În cazul contractelor încheiate între furnizorii serviciilor de utilităţi publice şi asociaţia de
proprietari, în lipsa convenţiilor individuale de facturare, asociaţia de proprietari repartizează
facturile către proprietari prin lista de plată lunară, încasează şi achită sumele reprezentând
contravaloarea consumului facturat şi înştiinţează furnizorul cu privire la debitori.
(3)În cazul facturării individuale la nivel de proprietar, conform art. 95 lit. b), furnizarea serviciilor
de utilităţi publice la nivelul întregului condominiu nu poate fi întreruptă/sistată temporar pentru
neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de către unul sau mai mulţi proprietari.
Furnizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice poate fi întreruptă/sistată temporar numai
proprietarilor restanţieri, până la achitarea facturilor/sumelor restante, în baza contractului de
furnizare/ prestare încheiat la nivel individual, respectiv a convenţiei individuale de facturare
încheiată între furnizor şi proprietarii din condominii în calitate de consumatori individuali, anexate
la contractul de furnizare/prestare încheiat la nivelul asociaţiei.
32
(4)În cazul facturării individuale la nivel de proprietar, conform art. 95 lit. b), proprietăţile
individuale din condominii pot fi deconectate/debranşate de la serviciile de utilităţi publice la cerere,
în baza solicitării în scris a proprietarilor acestora şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare,
sau în caz de neplată a sumelor datorate, în baza contractelor individuale sau a convenţiilor
individuale de facturare anexate la contractul de furnizare/prestare încheiat la nivelul asociaţiei,
după caz.
(5) În cazul serviciilor de utilităţi publice care se facturează individual este interzisă sistarea,
limitarea sau întreruperea furnizării/prestării serviciului la nivel de condominiu, pentru neplata
facturilor de către unul sau mai mulţi proprietari.
(6) Condominiile pot fi deconectate/debranşate de la serviciile de utilităţi publice numai la cererea
asociaţiei de proprietari, în baza solicitării în scris a tuturor proprietarilor din condominiu şi cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(7) Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile de utilităţi publice facturate individual la
nivel de proprietar, furnizorul serviciului acţionează strict împotriva proprietarilor restanţieri, în baza
contractului de furnizare/prestare individual sau, după caz, a convenţiei individuale anexate la
contractul de furnizare/prestare încheiat la nivelul asociaţiei.
Secţiunea a 2-a
Contractarea şi facturarea serviciilor de utilităţi publice în ansamblurile
rezidenţiale
Articolul 100
(1) Proprietarii/Dezvoltatorii ansamblurilor rezidenţiale au obligaţia să asigure furnizarea/prestarea
serviciilor de utilităţi publice către toţi utilizatorii din ansamblul rezidenţial în baza contractelor de
furnizare/prestare întocmite cu respectarea clauzelor din contractele-cadru elaborate de către
autoritatea de reglementare competentă.
(2) În ansamblurile rezidenţiale calitatea de utilizator, titular al contractului de furnizare/prestare
servicii de utilităţi publice, revine:
a)asociaţiei de proprietari constituită la nivelul întregului ansamblu rezidenţial, în cazul în care
instalaţiile aflate în proprietatea sau administrarea furnizorului se branşează/ racordează la
instalaţiile comune interioare ale ansamblului rezidenţial aflate în proprietatea comună a tuturor
proprietarilor din ansamblul rezidenţial;
b)proprietarului/dezvoltatorului ansamblului rezidenţial, în cazul în care instalaţiile aflate în
proprietatea sau administrarea furnizorului se branşează/racordează la instalaţiile aflate în
proprietatea proprietarului/dezvoltatorului ansamblului rezidenţial;
c)asociaţiei de proprietari constituită la nivelul unui condominiu de tip bloc, în cazul în care
instalaţiile aflate în proprietatea sau administrarea furnizorului se branşează/ racordează la
instalaţiile comune interioare ale condominiului de tip bloc aflate în proprietatea comună a tuturor
proprietarilor din acel condominiu de tip bloc;
d)proprietarului, în cazul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau administrarea furnizorului
se branşează/ racordează direct la instalaţiile interioare ce aparţin proprietăţii individuale.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), asociaţia de proprietari constituită la nivelul
ansamblului rezidenţial, respectiv proprietarul/dezvoltatorul ansamblului rezidenţial predă autorităţii
administraţiei publice locale, în termen de 6 luni de la finalizarea lucrărilor de construcţii, cu titlu
gratuit, reţelele comune şi terenul aferent până la branşamentele imobilelor din ansamblul
rezidenţial, în vederea preluării în administrare şi exploatare a acestor reţele de către furnizorul
care asigură aceste servicii în unitatea administrativ-teritorială respectivă. În cazul asociaţilor de
proprietari constituite la nivelul ansamblurilor rezidenţiale, decizia de predare în administrare se
face cu acordul scris al tuturor proprietarilor.
(4) În cazul ansamblurilor rezidenţiale finalizate la data intrării în vigoare a prezentei legi,
proprietarul/dezvoltatorul ansamblului rezidenţial predă autorităţii administraţiei publice locale, în
termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu titlu gratuit, reţelele comune şi terenul
aferent până la branşamentele imobilelor din ansamblul rezidenţial, în vederea preluării în
administrare şi exploatare a acestor reţele de către furnizorul care asigură aceste servicii în unitatea
administrativ-teritorială respectivă.
33
(5)În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), proprietarul/ dezvoltatorul ansamblului rezidenţial are
obligaţia să asigure furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice către toţi utilizatorii din
ansamblul rezidenţial în baza contractelor de furnizare/prestare întocmite cu respectarea clauzelor
din contractele-cadru elaborate de către autoritatea de reglementare competentă.
Articolul 101
(1) Preţurile şi tarifele practicate pentru furnizarea serviciilor de utilităţi publice de către
proprietarii/ dezvoltatorii ansamblurilor rezidenţiale se aprobă de către autoritatea de reglementare
competentă. Aceştia au obligaţia să ţină evidenţa contabilă separată pentru fiecare serviciu de
utilitate publică furnizat/prestat.
(2) Proprietarii/Dezvoltatorii ansamblurilor rezidenţiale au obligaţia să monteze la branşamentele
imobilelor contoare de măsurare-înregistrare a consumurilor, conform legislaţiei în vigoare.
Determinarea consumurilor care se facturează se face numai prin metoda directă în baza indicaţiilor
contoarelor montate la branşamentul fiecărui imobil din ansamblul rezidenţial.
(3) Proprietarii/Dezvoltatorii ansamblurilor rezidenţiale care asigură furnizarea serviciilor de utilităţi
publice prin reţele private au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi operatorii care furnizează/ prestează
servicii de utilităţi publice prin intermediul reţelelor publice, fiindu-le aplicabile sancţiunile din Legea
serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi din legislaţia specifică serviciului furnizat/prestat.
Capitolul IX
Contravenţii şi sancţiuni
Articolul 102
(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să
constituie, potrivit legii penale, infracţiuni:
a)neconvocarea adunării generale, conform prevederilor prezentului act normativ;
b)necomunicarea de către proprietar a modificării suprafeţei utile către asociaţia de proprietari şi
administraţia financiară locală;
c)neluarea de către asociaţia de proprietari, de preşedinte sau de către comitetul executiv al
asociaţiei de proprietari a tuturor măsurilor necesare pentru repararea, reabilitarea şi menţinerea
în stare de siguranţă şi funcţionare a condominiului şi a instalaţiilor comune aferente pe toată
durata existenţei acestora, conform prevederilor legale în vigoare;
d)nerespectarea de către proprietari a prevederilor art. 31 alin. (1);
e)nerespectarea statutului, a acordului de asociere, precum şi neîndeplinirea sau depăşirea
atribuţiilor de către preşedinte, membrii comitetului executiv, cenzor/comisia de cenzori sau de
către administrator;
f)punerea în pericol de către proprietari a integrităţii structurale a condominiului sau a altor
proprietăţi individuale, precum şi a bunei funcţionări a instalaţiilor aferente acestora;
g)schimbarea de către proprietar a destinaţiei locuinţei sau spaţiului cu altă destinaţie decât aceea
de locuinţă fără autorizaţiile şi aprobările legale;
h)neexecutarea de către proprietar a lucrărilor de întreţinere, reparaţii sau de înlocuire a
elementelor de construcţii aflate în proprietatea sa individuală, dacă aceasta este de natură să
aducă prejudicii celorlalţi proprietari. Fac excepţie cazurile în care au fost îndeplinite prevederile
art. 30 alin. (5);
i)modificarea aspectului proprietăţii comune de către proprietari, precum şi a elementelor
constructive ale condominiului fără respectarea prevederilor prezentei legi;
j)neluarea măsurilor în scopul constituirii fondului de reparaţii sau a fondului de rulment;
k)neîncheierea de către administrator a asigurării pentru răspunderea civilă profesională a
administratorului;
l)utilizarea cu altă destinaţie a fondului de rulment sau a fondului de reparaţii, altfel decât este
prevăzut la art. 71 şi 72;
m)utilizarea şi gestionarea veniturilor asociaţiei de proprietari, altfel decât este prevăzut la art. 20,
70 şi 74;
n)neaplicarea sau nerespectarea prevederilor art. 95-97 şi ale art. 99 din prezenta lege de către
furnizorii serviciilor de utilităţi publice;
34
o)neaplicarea sau nerespectarea prevederilor prezentei legi de către proprietarii ansamblurilor
rezidenţiale, conform prevederilor art. 14;
p)nefurnizarea sau refuzul proprietarilor/dezvoltatorilor ansamblurilor rezidenţiale de a
furniza/presta serviciile de utilităţi publice prin intermediul reţelelor aflate în proprietatea acestora
către locuinţele sau spaţiile cu altă destinaţie din respectivele ansambluri rezidenţiale;
q)desfăşurarea de către persoane fizice sau juridice a activităţii de administrare a condominiilor
fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 64;
r)nerespectarea prevederilor art. 55 alin. (1) lit. s);
s)nerespectarea prevederilor art. 104 alin. (1).
(2)Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a)faptele prevăzute la alin. (1) lit. d), f) şi k), cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei;
b)faptele prevăzute la alin. (1) lit. a),b), c), r) şi s), cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei;
c)faptele prevăzute la alin. (1) lit. e) şi j), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei;
d)faptele prevăzute la alin. (1) lit. g), h), i), m), p) şi q), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
e)faptele prevăzute la alin. (1) lit. l), n), şi o), cu amendă de la 4.000 lei la 9.000 lei.
(3)Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) se aplică persoanelor fizice sau juridice
vinovate.
(4)Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1), făcută la sesizarea oricărei persoane interesate
sau din oficiu, precum şi aplicarea sancţiunilor corespunzătoare se fac după cum urmează:
a)de către Inspectoratul de Stat în Construcţii în cazul faptelor prevăzute la alin. (1) lit. f), g) şi h);
b)de către primari sau de împuterniciţii acestora sau de către Poliţia Locală în cazul faptelor
prevăzute la alin. (1) lit. a)-e), i)-m) şi o)-s);
c)de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice
sau, după caz, de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei în cazul
faptelor prevăzute la alin. (1) lit. n).
(5)În cazul în care contravenientul se află la prima încălcare a obligaţiei legale, organul constatator
poate să aplice sancţiunea avertismentului, conform prevederilor legale în vigoare, numai în cazul
faptelor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), j) sau s).
Articolul 103
Prevederile referitoare la contravenţii din prezenta lege se completează cu dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Capitolul X
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 104
(1) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, asociaţiile de locatari din
condominiile ale căror unităţi de proprietate individuală au fost dobândite în proprietate în condiţiile
legii şi care nu au fost reorganizate în asociaţii de proprietari au obligaţia să se reorganizeze în
conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Asociaţiile de proprietari înfiinţate anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează statutul
juridic obţinut la data înfiinţării acestora, dar se vor organiza şi vor funcţiona în conformitate cu
prevederile prezentei legi.
Articolul 105
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, preşedinţii asociaţiilor de
proprietari sunt obligaţi să transmită autorităţilor administraţiei publice locale numele şi datele de
contact actualizate privind preşedintele comitetul executiv, comisia de cenzori/cenzorul şi
administratorul.
Articolul 106
Persoanele fizice atestate pentru funcţia de administrator în conformitate cu prevederile Legii nr.
230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi
completările ulterioare, pot îndeplini funcţia de administrator numai dacă, în termen de 12 luni de la
35
intrarea în vigoare a prezentei legi, obţin certificate de calificare profesională care dovedesc calificarea
profesională pentru a îndeplini ocupaţia de administrator, în conformitate cu prezenta lege.
Articolul 107
În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:
a)proprietarii din condominii sunt obligaţi să aprobe un regulament al condominiului;
b)proprietarii care nu au informat asociaţia de proprietari, în conformitate cu art. 34 alin. (3),
respectiv cu privire la modificările suprafeţelor construite sau utile efectuate anterior intrării în
vigoare a prezentei legi, sunt obligaţi să comunice asociaţiei de proprietari modificările suprafeţelor
respective;
c)preşedinţii asociaţiilor de proprietari sunt obligaţi să actualizeze, în baza actelor de proprietate
asupra locuinţelor şi/sau spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din condominiu, toate
informaţiile privind proprietăţile, suprafeţele şi cotele-părţi indivize aferente acestora, în vederea
calculului cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei pentru respectiva locuinţă.
Articolul 108
(1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei Naţionale şi
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în colaborare cu asociaţiile profesionale şi de
reprezentare ale asociaţiilor de proprietari, propun actualizarea standardului ocupaţional privind
ocupaţia de administrator de condominii.
(2) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi se emite un ordin al ministrului
dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind aprobarea conţinutului-cadru al statutului şi al
regulamentului de condominiu.
Articolul 109
Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Articolul 110
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea
şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din
23 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 43 din 18 ianuarie 2008, precum şi orice alte prevederi contrare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76
alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 20 iulie 2018.
Nr. 196.
—–

Legea 241/2006

LEGE nr. 241 din 22 iunie 2006 (*republicată*) serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare*) EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 679 din 7 septembrie 2015 Data intrării în vigoare: 07 Septembrie 2015 Forma consolidată valabilă la data de 19 Februarie 2018 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 02 August 2015 până la 19 Februarie 2018 Istoric consolidări ────────── *) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 224/2015 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 30 iulie 2015, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 8 februarie 2013. ────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Jurisprudență (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul furnizării/prestării reglementate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor. (2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor sau, după caz, al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. (3) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, astfel cum acestea sunt definite de Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare cuprinde totalitatea activităţilor reglementate prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale. ART. 2 (1) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, se înfiinţează, se organizează şi se gestionează sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi are drept scop alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor. (2) Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare. (3) Sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare a apelor uzate, denumite în continuare sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare, constituie ansambluri tehnologice şi funcţionale integrate care acoperă întregul circuit tehnologic, de la captarea din sursă a apei brute până la evacuarea în emisari a apelor uzate epurate. (4) În localităţile rurale se poate organiza, după caz, numai serviciul de alimentare cu apă, cu condiţia asigurării colectării apelor uzate prin alte sisteme individuale. ART. 3 Jurisprudență Termenii tehnici utilizaţi în cuprinsul prezentei legi se definesc după cum urmează:
a) serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare – totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul acesteia; b) serviciu de alimentare cu apă – totalitatea activităţilor necesare pentru: – captarea apei brute, din surse de suprafaţă sau subterane; – tratarea apei brute; – transportul apei potabile şi/sau industriale; – înmagazinarea apei; – distribuţia apei potabile şi/sau industriale; c) serviciul de canalizare – totalitatea activităţilor necesare pentru: – colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare; – epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar; – colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora; – evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri similare derivate din activităţile prevăzute mai sus; – evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor; d) sistem public de alimentare cu apă – ansamblul construcţiilor şi terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de alimentare cu apă. Sistemele publice de alimentare cu apă cuprind, de regulă, următoarele componente: – captări; – aducţiuni; – staţii de tratare; – staţii de pompare cu sau fără hidrofor; – rezervoare de înmagazinare; – reţele de transport şi distribuţie; – branşamente, până la punctul de delimitare; e) sistem public de canalizare – ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de canalizare. Sistemele publice de canalizare cuprind, de regulă, următoarele componente: – racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare; – reţele de canalizare; – staţii de pompare; – staţii de epurare; – colectoare de evacuare spre emisar; – guri de vărsare în emisar; – depozite de nămol deshidratat; f) reţea publică de transport al apei – parte a sistemului public de alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie; g) reţea publică de distribuţie a apei – parte a sistemului public de alimentare cu apă, alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii-anexe, care asigură distribuţia apei la 2 sau la mai mulţi utilizatori independenţi; h) reţea publică de canalizare – parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din canale colectoare, cămine, guri de scurgere şi construcţii-anexe care asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la 2 sau de la mai mulţi utilizatori independenţi. Nu constituie reţele publice: – reţelele interioare de utilizare aferente unei clădiri de locuit cu mai multe apartamente, chiar dacă aceasta este în proprietatea mai multor persoane fizice sau juridice; – reţelele aferente unei incinte proprietate privată sau unei instituţii publice pe care se află mai multe imobile, indiferent de destinaţie, despărţite de zone verzi şi alei interioare private; – reţelele aferente unei platforme industriale, în care drumurile de acces şi spaţiile verzi sunt proprietate privată, chiar dacă aceasta este administrată de mai multe persoane juridice; i) branşament de apă – partea din reţeaua publică de alimentare cu apă care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un singur utilizator. În cazuri bine justificate şi atunci când condiţiile tehnice nu permit altă soluţie se poate admite alimentarea mai multor utilizatori prin acelaşi branşament. Părţile componente ale unui branşament se precizează în
regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Branşamentul, până la contor, inclusiv căminul de branşament şi contorul, aparţin reţelei publice de distribuţie, indiferent de modul de finanţare a execuţiei. Finanţarea execuţiei branşamentului se asigură de operator, respectiv de utilizator, corespunzător punctului de delimitare a instalaţiilor. Amplasamentul căminului de branşament se stabileşte la punctul de delimitare al instalaţiilor, de regulă la limita de proprietate a utilizatorului, cu respectarea regimului juridic al proprietăţii şi numai în baza unei documentaţii avizate de operator. În cazul condominiilor existente, separarea şi individualizarea consumurilor la nivel de proprietate/apartament individual se fac prin montarea repartitoarelor de costuri. Cheltuielile aferente individualizării consumurilor sunt suportate de coproprietarii condominiului, operatorul având numai obligaţia montării contorului principal de branşament la nivelul limitei de proprietate; j) repartitor de costuri – aparat utilizat în imobilele condominiale dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune, în scopul individualizării consumurilor şi repartizării pe proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului total de apă înregistrat la nivelul branşamentului imobilului; k) repartizarea costurilor – totalitatea acţiunilor desfăşurate, conform reglementărilor legale în vigoare, de către o persoană fizică sau persoană juridică în scopul repartizării pe proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului de apă în imobilele condominiale dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune; l) racord de canalizare – partea din reţeaua publică de canalizare care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv căminul de racord; părţile componente ale unui racord se precizează în regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Racordul de la cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord, aparţine reţelei publice de canalizare; m) aviz de branşare/racordare – documentul scris, emis de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prin care se stabilesc condiţiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea şi execuţia branşamentelor de apă, respectiv a racordurilor de canalizare şi prin care se stabileşte punctul de delimitare dintre reţelele publice şi instalaţiile de utilizare; n) acord de furnizare – documentul scris, emis de operator, care stabileşte condiţiile de furnizare pentru utilizator şi defineşte parametrii cantitativi şi calitativi ai serviciului la branşamentul utilizatorului şi prin care operatorul se angajează să furnizeze serviciul de alimentare cu apă; o) acord de preluare – documentul scris, emis de operatorul serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajează să presteze serviciul de canalizare şi care defineşte condiţiile şi parametrii cantitativi şi calitativi ai apelor uzate menajere şi/sau industriale preluate la canalizarea publică; p) ape uzate menajere – apele de canalizare rezultate din folosirea apei în gospodării, instituţii publice şi servicii, care rezultă mai ales din metabolismul uman şi din activităţi menajere şi igienico-sanitare; q) ape uzate industriale – apele de canalizare rezultate din activităţi economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât cea menajeră; r) ape uzate orăşeneşti – apele de canalizare rezultate din amestecul apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice, preepurate sau nu, precum şi apele care provin din stropirea şi spălarea drumurilor publice sau private, a aleilor, a grădinilor şi a curţilor imobilelor; s) ape pluviale – apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice; ş) instalaţii interioare de apă – totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, amplasate după punctul de delimitare dintre reţeaua publică şi instalaţia interioară de utilizare a apei, şi care asigură transportul apei preluate din reţeaua publică la punctele de consum şi/sau la instalaţiile de utilizare; t) instalaţii interioare de canalizare – totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, care asigură preluarea şi transportul apei uzate de la instalaţiile de utilizare a apei până la căminul de racord din reţeaua publică; ţ) punct de delimitare – locul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului se branşează la instalaţiile aflate în administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii, respectiv locul unde se realizează efectiv furnizarea/prestarea serviciului către utilizator. Punctul de delimitare a instalaţiilor asigură identificarea amplasamentului căminului de branşament, precizează poziţia de montare a dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor, permite stabilirea apartenenţei instalaţiilor, precum şi precizarea drepturilor, respectiv a obligaţiilor ce revin părţilor cu privire la furnizarea/prestarea serviciului, respectiv la exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de canalizare şi reţeaua publică de canalizare se face prin/la căminul de racord, care este prima componentă a reţelei publice de canalizare, în sensul de curgere a apei uzate; u) contor de branşament – aparatul de măsurare a volumului de apă consumat de utilizator, care se montează pe branşament între două vane – robinete la limita proprietăţii utilizatorului; contorul este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei;
v) asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, astfel cum este definită de Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, constituită în scopul înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv pentru crearea, modernizarea şi/sau dezvoltarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare; w) gestionarea în sistem regional a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare – furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv administrarea şi exploatarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului în interesul comun al unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, prin intermediul unui operator regional; x) operator/operator regional al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare – operatorul regional definit conform art. 2 lit. g) şi h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, care are dreptul exclusiv de a furniza/presta serviciul în aria de operare stabilită prin contractul de delegare a gestiunii serviciului; y) master plan judeţean/zonal pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – document de politici publice care stabileşte strategia de furnizare/prestare şi dezvoltare a serviciului, planul de investiţii pe termen scurt, mediu şi lung privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare dintr-un judeţ/zonă. Master planul judeţean/zonal este aprobat de consiliul judeţean/consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. Master planul judeţean/zonal se corelează cu strategiile locale ale serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare; z) strategie locală a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare – document de politici publice adoptat la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale prin care se stabilesc obiectivele şi modul de furnizare/prestare şi dezvoltare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, detaliat prin programe de investiţii multianuale de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de apă şi de canalizare existente, precum şi obiectivele înfiinţării de noi sisteme la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, corelat cu prevederile master planului judeţean/zonal pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare elaborat cu respectarea prevederilor planului urbanistic general; aa) strategia asociaţiei de dezvoltare intercomunitară privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – document de politici publice elaborat şi aprobat de asociaţia de dezvoltare intercomunitară în numele unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, pentru dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din aria de operare curentă sau posibilă a operatorului regional căruia asociaţia de dezvoltare intercomunitară i-a delegat gestiunea serviciului în baza contractului de delegare a gestiunii. Strategia asociaţiei de dezvoltare intercomunitară este elaborată în conformitate cu master planul judeţean/zonal şi conţine planul de investiţii şi lista investiţiilor prioritare; ab) arie de operare – arie geografică ce cuprinde unitatea/unităţile administrativ-teritoriale membră/membre a/ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare în care operatorul/operatorul regional primeşte dreptul de a furniza/presta serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare; ac) aglomerare umană – zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru a face posibile colectarea apelor uzate şi dirijarea lor spre o staţie de epurare sau spre un punct final de evacuare, calculată în locuitori echivalenţi, care poate cuprinde mai multe unităţi administrativ-teritoriale sau doar o parte a acestora, în corelare cu prevederile din master planul judeţean/zonal pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare; ad) preţ – contravaloarea apei potabile furnizată utilizatorilor raportată la unitatea de măsură; ae) tarif – contravaloarea serviciului de canalizare prestat utilizatorilor raportată la unitatea de măsură; af) preţ/tarif unic – preţul/tariful stabilit la nivelul unei arii de operare, calculat pe baza regulilor din Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă şi de canalizare finanţate prin fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile, care să acopere costurile de operare ulterior finalizării investiţiei şi o parte din costurile de amortizare a cheltuielilor de capital, ţinând cont de nivelul acceptat al ratei de suportabilitate, calculată în condiţiile legii; ag) strategia de tarifare – strategia aplicată pentru finanţarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare care are la bază preţul/tariful unic şi care asigură acoperirea costurilor de operare şi a costurilor de investiţii; ah) operator economic – furnizor/prestator de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare care exploatează un sistem privat. ART. 4
(1) Apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu apă este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodăreşti ale populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici şi, după caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale. (2) Apa potabilă distribuită utilizatorilor trebuie să îndeplinească, la branşamentele acestora, condiţiile de potabilitate prevăzute în normele tehnice şi reglementările legale în vigoare, precum şi parametrii de debit şi presiune precizaţi în acordurile şi contractele de furnizare. (3) Bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare aparţinând sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare realizate prin investiţii noi de către o unitate administrativ-teritorială pe raza unei alte unităţi administrativ-teritoriale aparţin domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale pe care o deservesc. (4) Utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele menţionate la alin. (1) este permisă numai în măsura în care există disponibilităţi faţă de necesarul de apă potabilă al localităţilor, stabilit potrivit prescripţiilor tehnice în vigoare. (5) În cazul în care cerinţele de apă potabilă ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral sau pot fi acoperite numai parţial, aceştia pot să îşi asigure alimentarea cu apă potabilă prin sisteme proprii, realizate şi exploatate în condiţiile legii. (6) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi stropitul străzilor şi al spaţiilor verzi, spălatul pieţelor şi al străzilor, spălarea periodică a sistemului de canalizare, spălarea autovehiculelor şi consumul tehnologic al unităţilor industriale, se va utiliza cu precădere apă industrială. (7) Apa industrială sau cu caracter nepotabil se poate asigura fie prin sisteme publice de alimentare cu apă industrială, fie prin sisteme individuale realizate şi exploatate de operatorii economici. (8) Se interzice orice legătură sau interconectare între sistemele de alimentare cu apă potabilă şi sistemele de alimentare cu apă industrială. ART. 5 (1) Sistemul de canalizare trebuie să asigure cu precădere colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea într-un receptor natural a apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apă, precum şi a apelor pluviale sau de suprafaţă colectate de pe teritoriul localităţilor. (2) Nămolurile provenite din staţiile de tratare a apei, din sistemele de canalizare şi din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti se tratează şi se prelucrează în vederea neutralizării, deshidratării, depozitării controlate sau valorificării, potrivit reglementărilor legale în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea populaţiei. (3) Apele uzate evacuate în sistemele de canalizare trebuie să respecte condiţiile precizate prin acordul de preluare în canalizarea publică, respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum şi pe cele impuse prin reglementările tehnice în vigoare, astfel încât prin natura, cantitatea ori calitatea lor să nu conducă la: a) degradarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemelor de canalizare; b) diminuarea capacităţii de transport a reţelelor şi a canalelor colectoare; c) perturbarea funcţionării normale a staţiei de epurare, prin depăşirea debitului şi a încărcării sau prin inhibarea proceselor de epurare; d) apariţia unor pericole pentru igiena şi sănătatea populaţiei sau a personalului de exploatare a sistemului; e) apariţia pericolelor de explozie. (4) Evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate epurate şi depozitarea nămolurilor provenite din staţiile de epurare se fac numai în condiţiile calitative şi cantitative precizate în avizele, acordurile şi autorizaţiile de mediu eliberate de autorităţile competente, potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul protecţiei calităţii apei şi a mediului, astfel încât să se garanteze protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea populaţiei. (5) Preluarea în sistemele de canalizare a apelor uzate provenite de la operatori economici industriali sau de la alţi utilizatori neracordaţi la reţelele publice de distribuţie a apei se poate aproba numai în măsura în care capacitatea sistemelor nu este depăşită din punct de vedere hidraulic sau al încărcării cu substanţe impurificatoare şi numai dacă nu conţin poluanţi toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare. ART. 6 Desfăşurarea activităţilor specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, elaborate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C., şi aprobate prin ordin*) al preşedintelui acesteia. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, regulamentul serviciului şi caietul de sarcini se elaborează în cadrul acestora,
se avizează de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se aprobă de adunările generale. ────────── *) A se vedea Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 şi 324 bis din 15 mai 2007 şi Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 89/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 şi 324 bis din 15 mai 2007. ────────── ART. 7 Jurisprudență (1) Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pe baza următoarelor principii: a) securitatea serviciului; b) tarifarea echitabilă; c) rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului; d) solidaritatea utilizatorilor reflectată în strategia tarifară; e) transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora; f) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ; g) adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor; h) accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale; i) respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei. (2) Principiile prevăzute la alin. (1) vor fi în mod obligatoriu cuprinse şi dezvoltate atât în regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, cât şi în regulamentele serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare aprobate la nivel local. ART. 8 (1) Serviciul furnizat/prestat prin sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să îndeplinească, la nivelul utilizatorilor, indicatorii de performanţă prevăzuţi în regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. (2) Indicatorii de performanţă ai serviciului furnizat/prestat utilizatorilor se stabilesc pe baza unui studiu de specialitate întocmit de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în funcţie de necesităţile utilizatorilor, de starea tehnică a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi de eficienţa acestora, cu respectarea indicatorilor de performanţă minimali prevăzuţi în regulamentul-cadru, respectiv în caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, studiul de specialitate se elaborează în cadrul acestora, se avizează de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se aprobă de adunările generale. (3) Propunerile de indicatori de performanţă ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare furnizat/prestat utilizatorilor, rezultate din studiul de specialitate efectuat în acest scop, vor fi supuse dezbaterii publice înaintea aprobării lor de către autorităţile administraţiei publice locale. CAP. II Autorităţi şi competenţe ART. 9 Jurisprudență (1) Statul sprijină prin măsuri legislative, administrative şi economice dezvoltarea durabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente. (2) Măsurile adoptate la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale competente trebuie să conducă la atingerea următoarelor obiective strategice: a) dezvoltarea şi extinderea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul întregii ţări, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale; b) realizarea unui serviciu şi a unei infrastructuri tehnico-edilitare moderne, capabile să susţină dezvoltarea economico-socială a localităţilor, să atragă investiţii private şi să stimuleze dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale; c) conservarea şi protecţia mediului şi a sănătăţii publice.
ART. 10 (1) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale au competenţă exclusivă, ce poate fi exercitată şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în condiţiile Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora, în tot ceea ce priveşte: a) aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare; b) aprobarea programelor de investiţii privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului; c) aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului; d) adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de organizare şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii; e) aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului. (2) Unităţile administrativ-teritoriale se pot asocia între ele în vederea înfiinţării, organizării, finanţării, monitorizării şi gestionării în interes comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru înfiinţarea, modernizarea, dezvoltarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, în condiţiile stabilite prin Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. ART. 11 (1) Consiliile locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, după caz, îşi stabilesc propriile strategii ale serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, corelate cu master planurile judeţene/zonale ţinând seama de planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale, precum şi cu angajamentele asumate de România în domeniul protecţiei mediului. (2) Consiliul local/consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti îşi stabilesc master planuri judeţene/zonale pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, corelate cu planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale, precum şi cu angajamentele asumate de România în domeniul protecţiei mediului. (3) Strategiile autorităţilor administraţiei publice locale vor urmări cu prioritate realizarea următoarelor obiective: a) orientarea serviciului către utilizatori; b) asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare; c) asigurarea calităţii serviciului la nivelul corespunzător normelor Uniunii Europene; d) îmbunătăţirea calităţii mediului, prin utilizarea raţională a resurselor naturale de apă şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate, în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu şi ale directivelor Uniunii Europene; e) reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare; f) reducerea consumurilor specifice de apă potabilă la utilizator, inclusiv prin contorizarea branşamentelor şi a consumurilor individuale; g) promovarea programelor de investiţii, în scopul dezvoltării şi modernizării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare; h) adoptarea soluţiilor tehnice şi tehnologice, cu costuri minime şi în concordanţă cu prognozele de dezvoltare edilitar-urbanistică şi demografică a comunităţii; i) promovarea mecanismelor specifice economiei de piaţă, crearea unui mediu concurenţial, stimularea participării capitalului privat şi promovarea formelor de gestiune delegată; j) promovarea metodelor moderne de management; k) promovarea profesionalismului, eticii profesionale şi a formării profesionale continue a personalului ce lucrează în domeniu. (4) În vederea asigurării continuităţii serviciului şi funcţionării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin normele şi prescripţiile tehnice, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, au responsabilitatea planificării şi urmăririi execuţiei lucrărilor de investiţii, în corelare cu propriile strategii ale serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi planurile de urbanism general. În acest scop vor întocmi programe de investiţii multianuale de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de apă şi de canalizare existente, precum şi de înfiinţare de noi sisteme la nivelul unităţii administrativ-teritoriale bazate pe planificarea multianuală a investiţiilor şi ţinându-se seama de etapele procesului bugetar, în conformitate cu reglementările legale, corelate cu planurile de investiţii din master planurile
judeţene/zonale. (5) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare elaborează şi aprobă propriile strategii doar pentru aria de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, chiar atunci când judeţul este membru al asociaţiei, fără a afecta serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare al acelor unităţi administrativ-teritoriale din judeţ care nu sunt membre ale asociaţiei, însă luând în considerare master planul judeţean/zonal privind acest serviciu, pentru a asigura coerenţa dezvoltării serviciului şi a investiţiilor în infrastructura aferentă serviciului. ART. 12 Jurisprudență (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin autorităţile administraţiei publice locale adoptă hotărâri sau emit dispoziţii, după caz, privitoare la: a) aprobarea strategiilor locale ale serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi a programelor multianuale de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor existente, precum şi a programelor de înfiinţare a unor noi sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare, în condiţiile legii; b) coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-o concepţie unitară şi corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor şi de amenajare a teritoriului, de urbanism şi de mediu; c) aprobarea studiilor de fezabilitate privind extinderea, modernizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare; d) asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale în vederea gestionării în sistem regional a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv înfiinţării şi exploatării în comun a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru realizarea investiţiilor în infrastructura aferentă acestora, inclusiv prin accesarea fondurilor publice alocate programelor de investiţii aflate în derulare; e) darea în administrare sau delegarea gestiunii serviciului, precum şi încredinţarea exploatării bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare; f) participarea cu capital social sau cu bunuri la înfiinţarea societăţilor comerciale mixte pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi/sau furnizarea/prestarea serviciului; g) contractarea sau garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor pentru finanţarea programelor de investiţii aferente sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum extinderi, dezvoltări de capacităţi, reabilitări şi modernizări; h) elaborarea şi aprobarea normelor locale şi a regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza normelor-cadru şi a regulamentelor-cadru elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.; i) aprobarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, cu respectarea metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor în vigoare elaborată de A.N.R.S.C., în cazul în care finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructura de apă se realizează prin fonduri publice acordate de la bugetul local şi/sau din alte surse decât cele de la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile; j) rezilierea unilaterală a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, pentru încălcarea repetată a clauzelor acestora şi pentru nerespectarea parametrilor de calitate ai serviciului; k) elaborarea şi aprobarea metodologiei de repartizare şi facturare individuală a consumului de apă înregistrat la branşamentul condominiului; l) elaborarea şi aprobarea strategiei de tarifare pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în cazul în care finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructura de apă se asigură, integral sau în parte, prin fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile; m) stabilirea de măsuri de protecţie socială pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi acordarea de ajutoare lunare de la bugetul local pentru persoanele din locuinţele/gospodăriile populaţiei la care este depăşită rata de suportabilitate, în condiţiile legii. (2) Împotriva hotărârilor sau dispoziţiilor autorităţilor administraţiei publice locale, adoptate în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice sau juridice interesate se pot adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. ART. 13 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să verifice, să aprobe sau să respingă, în condiţiile legii, fără a periclita rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului, preţurile şi tarifele propuse de operatori, precum şi să urmărească modul de respectare de către aceştia a normelor metodologice pentru stabilirea, ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor elaborate de A.N.R.S.C. şi aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia. (2) Divergenţele cu privire la preţuri şi tarife dintre autorităţile administraţiei publice locale şi operatori se rezolvă de instanţele de judecată competente.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale au acces la orice informaţie de interes public deţinută de A.N.R.S.C. cu privire la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de gestiune adoptată pentru realizarea acestuia. ART. 14 Autorităţile administraţiei publice locale au, în raport cu utilizatorii pe care îi reprezintă, următoarele sarcini şi responsabilităţi: a) să gestioneze serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică; b) să promoveze dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului; c) să monitorizeze şi să controleze activităţile de furnizare/prestare a serviciului şi să adopte măsurile prevăzute în contractul de delegare a gestiunii, în cazul în care operatorul nu asigură indicatorii de performanţă asumaţi; d) să stabilească şi să aprobe indicatorii de performanţă ai serviciului numai după ce aceştia au fost supuşi în prealabil dezbaterii publice; e) să adopte normele locale şi modalităţile de gestiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare; f) să informeze şi să consulte utilizatorii şi asociaţiile acestora cu privire la strategiile de dezvoltare a serviciului, precum şi despre necesitatea instituirii unor taxe locale privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare; g) să medieze rezolvarea conflictelor dintre utilizatori şi operator sau dintre operatori, la cererea uneia dintre părţi. ART. 15 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au, potrivit prerogativelor atribuite prin lege, următoarele obligaţii faţă de operatori: a) să aplice un tratament egal tuturor operatorilor şi să asigure prin normele locale adoptate un mediu de afaceri transparent; b) să respecte independenţa managerială a operatorului; c) să adopte şi să menţină o conduită echilibrată, echidistantă şi nediscriminatorie între operator şi utilizatori; d) să promoveze relaţii contractuale echilibrate, orientate spre rezultat; e) să asigure publicitatea şi accesul liber la informaţiile de interes public, cu precădere la acele informaţii care asigură pregătirea ofertelor şi participarea la procedurile de delegare a gestiunii serviciului; f) să aducă la cunoştinţă publică, în condiţiile legii, hotărârile şi dispoziţiile având ca obiect modul de organizare şi de funcţionare a serviciului; g) să stabilească condiţiile de asociere sau de formare de societăţi mixte, în conformitate cu prevederile legale care reglementează fiecare tip de contract prin care se deleagă gestiunea; h) să respecte şi să îşi îndeplinească propriile obligaţii, prevăzute în contractele de delegare a gestiunii serviciului; i) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, altele decât cele de interes public, cu privire la activitatea operatorilor; j) să încheie cu operatorul un contract pentru colectarea, canalizarea şi epurarea apelor pluviale de pe domeniul public şi privat al localităţii. (2) Autorităţile administraţiei publice locale au, în raporturile cu operatorii, dreptul şi obligaţia să monitorizeze şi să controleze: a) menţinerea echilibrului contractual rezultat prin procedura de delegare a gestiunii serviciului; b) încadrarea profitului operatorului în limitele minime şi maxime negociate şi modul de utilizare a Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare (Fondul IID) în condiţiile legii; c) respectarea clauzelor de administrare, întreţinere şi predare a bunurilor publice şi păstrarea integrităţii patrimoniului public sau privat aferent serviciului; d) respectarea programului social de limitare a efectelor negative ale concedierilor; e) respectarea obligaţiilor contractuale potrivit contractului de delegare a gestiunii şi îndeplinirea indicatorilor de performanţă ai serviciului, indiferent de forma de gestiune; f) aplicarea penalităţilor prevăzute de documentele contractuale, în cazul neîndeplinirii de către operatori a indicatorilor de performanţă asumaţi; g) exploatarea eficientă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare; h) respectarea reglementărilor administrative, tehnice, fiscale şi comerciale din domeniu; i) impactul serviciului asupra mediului şi asupra sănătăţii publice; j) siguranţa serviciului şi protecţia utilizatorilor; k) asigurarea patrimoniului preluat în gestiune şi asigurarea pentru daunele provocate terţilor, în cazul gestiunii
delegate. ART. 16 (1) Autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este A.N.R.S.C. Aceasta îşi exercită competenţele şi atribuţiile care îi sunt acordate prin Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, faţă de toţi operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de organizare, de natura capitalului, de modalitatea de gestiune adoptată sau de ţara de origine. (2) A.N.R.S.C. elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui acesteia: a) metodologia şi procedura-cadru de stabilire, monitorizare, măsurare, comparare şi analiză a indicatorilor de performanţă ai serviciului; b) metodologia de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare*). ────────── *) A se vedea Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 65/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 20 martie 2007. ────────── (3) Pe baza metodologiei prevăzute la alin. (2) lit. b), A.N.R.S.C. aprobă preţurile şi tarifele pentru operatorii economici şi instituţiile publice care prestează un serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare de natura celui public şi care nu se află în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale respective şi nu exploatează un sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare. (4) A.N.R.S.C. monitorizează evoluţia indicatorilor de performanţă ai serviciului, în scopul diseminării, la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale şi al operatorilor, a celor mai bune practici din domeniu. A.N.R.S.C. va dezvolta un sistem informaţional ce va permite întocmirea unei baze de date şi compararea continuă a fiecărui indicator de performanţă cu nivelul atins de operatorul cel mai performant din domeniu. Pentru implementarea activităţilor de monitorizare şi de realizare a bazei de date, operatorii au obligaţia de a furniza A.N.R.S.C. toate informaţiile solicitate în legătură cu indicatorii de performanţă ai serviciului. (5) În relaţia cu operatorii şi cu autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, indiferent de forma de gestiune adoptată, A.N.R.S.C. monitorizează următoarele: a) respectarea şi îndeplinirea obligaţiilor şi măsurilor stabilite în condiţiile de emitere sau de menţinere a licenţelor; b) respectarea sistemului de reglementări emise în aplicarea legislaţiei primare din domeniu; c) respectarea metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor; d) respectarea reglementărilor cu privire la concurenţă şi transparenţă, pentru a preveni practicile anticoncurenţiale care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei. CAP. III Organizarea şi funcţionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare SECŢIUNEA 1 Gestiunea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ART. 17 (1) Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul furnizării/prestării reglementate a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, precum şi administrarea, exploatarea şi asigurarea funcţionării sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia constituie competenţe exclusive ale autorităţilor administraţiei publice locale, pe care le exercită în condiţiile legii. Aceste competenţe pot fi exercitate şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora în condiţiile Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (2) Modul de organizare şi funcţionare a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se stabileşte prin actul constitutiv şi statutul asociaţiei, cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (3) Gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente, se organizează astfel încât să asigure respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate şi în funcţie de: a) nevoile comunităţilor locale;
b) mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-sociale ale localităţilor; c) starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente; d) posibilităţile locale de finanţare a exploatării şi funcţionării serviciului, respectiv a înfiinţării ori dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente; e) raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat utilizatorilor. (4) Înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează în baza unor studii de specialitate care vor analiza elementele prevăzute la alin. (3); soluţia optimă se va adopta după dezbaterea publică a studiului şi după consultarea utilizatorilor. ART. 18 (1) Gestiunea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se organizează şi se realizează în următoarele modalităţi: a) gestiune directă; b) gestiune delegată. (2) Alegerea formei de gestiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. SECŢIUNEA a 2-a Gestiunea directă ART. 19 (1) În cadrul gestiunii directe autorităţile administraţiei publice locale îşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea, conducerea, gestionarea, administrarea, exploatarea şi funcţionarea serviciului. (2) Gestiunea directă se realizează numai prin intermediul unor operatori de drept public aşa cum sunt definiţi la art. 28 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (3) Structurile menţionate la alin. (2) îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului în baza hotărârii de dare în administrare şi exploatare a serviciului şi a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente şi în baza licenţei eliberate de A.N.R.S.C. (4) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor cu statut de compartimente/servicii publice de specialitate care gestionează şi exploatează un serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare, rămase la finele exerciţiului bugetar, se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie. (5) Disponibilităţile provenite din împrumuturi, fonduri externe nerambursabile sau transferuri de la bugetul de stat destinate cofinanţării unor obiective de investiţii specifice se administrează şi se utilizează potrivit acordurilor de finanţare încheiate. SECŢIUNEA a 3-a Gestiunea delegată ART. 20 (1) În cazul gestiunii delegate, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate competenţele şi responsabilităţile proprii privind asigurarea furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia, în baza unui contract de delegare a gestiunii definit potrivit prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (2) Operatorii care desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune delegată sunt cei stabiliţi prin Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (3) Operatorii menţionaţi la alin. (2) îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, pe baza contractului de delegare a gestiunii şi a licenţei eliberate de A.N.R.S.C. (4) Contractele de delegare a gestiunii serviciului se aprobă prin hotărâri de atribuire adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale şi se semnează de autorităţile executive ale acestora sau, după caz, de preşedinţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, pe baza mandatului acestora şi în condiţiile Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. ART. 21 (1) Procedurile privind atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt licitaţia publică deschisă şi negocierea directă, astfel cum acestea au fost definite potrivit
prevederilor art. 29 din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (2) Organizarea procedurilor şi derularea acestora, respectiv atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fac în baza unei documentaţii de atribuire aprobate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de adunarea generală a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, ca mandatar al unităţilor administrativ-teritoriale membre. Documentaţia de atribuire cuprinde în mod obligatoriu regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului şi criteriile de selecţie specifice acestuia şi se întocmeşte în conformitate cu procedura-cadru privind organizarea, derularea şi atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice şi pe baza regulamentului-cadru, a caietului de sarcini-cadru al serviciului şi a criteriilor de selecţie-cadru specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. ART. 22 (1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, contractul de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv concesionarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia, se atribuie direct în următoarele situaţii: a) operatorilor regionali înfiinţaţi de unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, astfel cum aceştia sunt definiţi la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare; b) operatorilor cu statut de societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu capital integral al unităţilor administrativ-teritoriale înfiinţaţi după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin reorganizarea pe cale administrativă, în condiţiile legii, a regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de interes local sau judeţean subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, care au avut în administrare şi exploatare bunuri, activităţi ori servicii de alimentare cu apă şi de canalizare. (2) Atribuirea directă a contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: a) unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în calitate de acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similare celor pe care le exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe; b) operatorul regional, respectiv operatorul, în calitate de delegat, desfăşoară exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare destinate satisfacerii nevoilor utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a delegat gestiunea serviciului; c) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusă. (3) În cazul încetării din orice cauză a contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare atribuite potrivit alin. (1), atribuirea ulterioară a acestora se poate face numai cu respectarea prevederilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (4) În situaţia contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare atribuite direct operatorului regional, respectiv operatorului, asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv autorităţile administraţiei publice locale vor evalua, în baza prevederilor caietului de sarcini anexat la contractul de delegare a gestiunii, performanţele operatorului regional, respectiv operatorului, precum şi modul de respectare a indicatorilor de performanţă. (5) În cazul în care se constată nerespectarea gravă, repetată sau prelungită a indicatorilor de performanţă în furnizarea/prestarea serviciilor se procedează la: a) schimbarea managementului operatorului, în cazul operatorilor de drept public sau al operatorilor de drept privat cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile contractului de mandat; b) rezilierea contractului de delegare a gestiunii serviciului, în cazul operatorilor de drept privat cu capital privat sau mixt. ART. 23 (1) Garanţiile profesionale şi financiare ale operatorului constituie elemente obligatorii pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii, având scopul de a proteja autorităţile administraţiei publice locale. Societăţile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nou-create pot fi admise, într-o procedură de atribuire a unei delegări a gestiunii, în aceleaşi condiţii ca şi societăţile deja existente. (2) Contractele de delegare a gestiunii serviciului se reziliază de plin drept dacă operatorul nu respectă condiţiile contractuale. În cazul retragerii licenţei, contractul de delegare a gestiunii încetează de plin drept. (3) Regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului şi criteriile de selecţie specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, aplicabile în cadrul procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului, se aprobă de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de adunarea generală a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, conform mandatului încredinţat acestora de unităţile administrativ-teritoriale membre, în baza regulamentului-cadru, a caietului de sarcini-cadru şi a criteriilor de selecţie-cadru specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv în baza procedurii-cadru, elaborate şi aprobate potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (4) În procesul de atribuire şi executare a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare vor urmări obţinerea celui mai bun raport cost-calitate realizat în condiţii similare, precum şi satisfacerea nevoilor de interes public general ale colectivităţilor locale. ART. 24 (1) Delegarea gestiunii serviciului nu anulează prerogativele autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciului, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi nu exclude responsabilităţile şi dreptul acestora, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii, de a supraveghea şi de a controla: a) modul de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori; b) calitatea şi eficienţa serviciului furnizat/prestat şi respectarea indicatorilor de performanţă stabiliţi în contractele de delegare a gestiunii; c) modul de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare încredinţat prin contractul de delegare a gestiunii; d) modul de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. (2) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în baza mandatului încredinţat de unităţile administrativ-teritoriale membre, pot delega atât gestiunea propriu-zisă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi administrarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, cât şi pregătirea, finanţarea şi realizarea proiectelor de investiţii publice pentru înfiinţarea, reabilitarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului. ART. 25 (1) Contractele de delegare a gestiunii vor prevedea sarcinile concrete ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv operatorului, în ceea ce priveşte iniţierea, fundamentarea, promovarea, aprobarea, finanţarea şi realizarea investiţiilor. (2) Investiţiile efectuate pentru reabilitarea, modernizarea şi/sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare sunt bunuri de retur şi se vor recupera din amortizare în conformitate cu prevederile legale pentru partea finanţată din fonduri proprii şi, respectiv, prin redevenţa stabilită potrivit contractului de delegare pentru partea finanţată din fonduri publice. CAP. IV Operatori şi utilizatori SECŢIUNEA 1 Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ART. 26 Jurisprudență (1) Au calitatea de operatori furnizorii/prestatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare care asigură funcţionarea, gestionarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului şi care îşi desfăşoară activitatea pe baza unei licenţe. Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt definiţi potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (2) Acordarea licenţelor operatorilor furnizori/prestatori ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare intră în sfera de competenţă a A.N.R.S.C. Licenţa se eliberează în condiţiile Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare.
(3) Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare au, în temeiul prezentei legi, aceleaşi drepturi şi obligaţii în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu utilizatorii, indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, de forma de organizare, de natura capitalului, de tipul de proprietate ori de ţara de origine din Uniunea Europeană. ART. 27 Jurisprudență (1) În vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le revin în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor, operatorii trebuie să asigure: a) producerea, transportul, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile, respectiv preluarea, canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate; b) exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a sistemelor de canalizare în condiţii de siguranţă şi eficienţă tehnico-economică, cu respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare; c) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, corespunzător dispoziţiilor legale, a zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor şi instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate; d) monitorizarea strictă a calităţii apei potabile distribuite prin intermediul sistemelor de alimentare cu apă, în concordanţă cu normele igienico-sanitare în vigoare; e) captarea apei brute, respectiv descărcarea apelor uzate orăşeneşti în receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor; f) întreţinerea şi menţinerea în stare de permanentă funcţionare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare; g) contorizarea cantităţilor de apă produse, distribuite şi, respectiv, facturate; h) creşterea eficienţei şi a randamentului sistemelor în scopul reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi energie electrică şi prin reechiparea, reutilarea şi retehnologizarea acestora; i) limitarea cantităţilor de apă potabilă distribuită prin reţelele publice, utilizată în procesele industriale, şi diminuarea consumurilor specifice prin recircularea, refolosirea şi reutilizarea acesteia. (2) Dreptul de trecere pentru utilităţi asupra terenurilor afectate de lucrările de execuţie, reabilitare, întreţinere şi exploatare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare se exercită pe toată durata existenţei acestor sisteme, indiferent de titularii dreptului de proprietate, astfel: a) cu titlu gratuit, în cazul terenurilor aparţinând proprietăţii publice sau private a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; b) cu justă despăgubire, în cazul terenurilor aparţinând unor persoane fizice sau juridice de drept privat afectate de execuţia noilor lucrări de investiţii. (3) În cazul în care în timpul lucrărilor de intervenţie pentru retehnologizări, reparaţii, revizii, înlăturare avarii se produc pagube, operatorii au obligaţia să plătească aceste despăgubiri în condiţiile legii. Cuantumul despăgubirilor se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească. (4) Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare organizaţi ca societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi pot desfăşura activitatea şi în alte localităţi, pe baze contractuale. (5) Operatorii au obligaţia să ţină evidenţe distincte pentru fiecare activitate, având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu şi/sau localitate de operare în parte. (6) Operatorii regionali/Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în mai multe localităţi înfiinţează sedii secundare în localităţile unde deservesc mai mult de 30.000 de locuitori. SECŢIUNEA a 2-a Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ART. 28 Jurisprudență (1) Are calitatea de utilizator individual al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce deţine, în calitate de proprietar ori cu drept de folosinţă dat de proprietar, un imobil având branşament propriu de apă potabilă sau racord propriu de canalizare şi care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de furnizare/prestare încheiat în nume propriu. (2) Sunt considerate utilizatori individuali ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi persoanele fizice sau juridice din imobile tip condominiu care au executat, pe cheltuiala lor, branşamente proprii de apă potabilă, în amonte de contorul de branşament al condominiului. Noţiunea de amonte corespunde sensului de curgere a apei în instalaţii, dinspre operator spre utilizator. (3) Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pot fi:
a) operatori economici; b) instituţii publice; c) utilizatori casnici individuali, persoane fizice; d) utilizatori casnici colectivi, asociaţii de proprietari/chiriaşi cu personalitate juridică. (4) Branşamentele proprii de apă se execută de către utilizatorii individuali în condiţiile legii şi ale avizului de branşare emis de operator. Realizarea de branşamente proprii de apă în imobilele de tip condominiu fără avizul operatorului atrage răspunderea contravenţională, administrativă sau penală, după caz, atât pentru utilizator, cât şi pentru executantul lucrării. (5) Evacuarea apelor uzate de la utilizatorii individuali din imobilele de tip condominiu, care şi-au realizat branşamente proprii de apă, se face la instalaţiile interioare comune de canalizare. Niciun proprietar nu are dreptul să restricţioneze exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari a instalaţiilor comune de canalizare. (6) În condominiile în care instalaţia interioară de distribuţie a apei calde este realizată în sistem vertical, consumul de apă rece pentru apa caldă de consum înregistrat de contorul de energie termică de la branşament se facturează către asociaţie şi se repartizează de către administrator pe fiecare proprietate, conform reglementărilor legale în vigoare. (7) Branşamentul propriu până la contor, inclusiv contorul, se predă cu titlu gratuit autorităţii administraţiei publice locale. Recepţia şi preluarea branşamentului ca mijloc fix se realizează de către autoritatea administraţiei publice locale conform legislaţiei în vigoare. Contorul de branşament propriu se amplasează în punctul de delimitare a instalaţiilor din punctul de vedere al proprietăţii, care reprezintă şi locul în care se realizează efectiv furnizarea serviciului de către utilizatorul individual. Darea în funcţiune a branşamentului propriu de apă se face după încheierea contractului de furnizare/prestare a serviciului în nume propriu, în conformitate cu prevederile din contractul-cadru aprobat de A.N.R.S.C. SECŢIUNEA a 3-a Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor şi operatorilor ART. 29 Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale şi cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare. ART. 30 Jurisprudență (1) Raporturile juridice dintre operator şi utilizatori, drepturile şi obligaţiile utilizatorilor, respectiv ale operatorului, se detaliază în regulamentul serviciului şi în contractul de furnizare/prestare a serviciului. (2) Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să conţină prevederi referitoare la: a) accesul la informaţiile de interes public privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare; b) condiţiile de acces şi de utilizare a serviciului, în funcţie de caracteristicile sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, de programele de reabilitare, extindere şi modernizare a acestora şi cu respectarea reglementărilor tehnice şi comerciale specifice; c) dreptul oricărui utilizator de a avea montat pe branşamentul care îl deserveşte, la limita de proprietate, un aparat de măsurare a consumului; d) obligaţia consiliilor locale, a consiliilor judeţene, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, ori a A.N.R.S.C. de a aduce la cunoştinţa publică deciziile cu privire la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. ART. 31 (1) Furnizarea/Prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează numai pe bază de contract de furnizare/prestare, care poate fi individual sau colectiv. (2) În vederea trecerii la încheierea contractelor individuale, contractul de furnizare/prestare a serviciului încheiat cu utilizatorul colectiv se poate rezilia, la cererea acestuia, numai cu acordul scris al tuturor proprietarilor, exprimat prin hotărârea adunării generale a asociaţiei luată cu unanimitate de voturi, şi după achitarea la zi a tuturor debitelor datorate către operator. (3) În condominiile cu sistem de distribuţie verticală a apei reci/calde este admisă încheierea de contracte individuale de furnizare/prestare a serviciului, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) în toate locurile de consum al apei reci şi al apei calde din proprietatea individuală, se montează, pe cheltuiala utilizatorului, numai contoare de apă cu citire la distanţă care sunt utilizate ca aparate de măsură a consumului individual şi se verifică metrologic la scadenţă; b) în toate proprietăţile individuale din condominiu se montează, cu avizul operatorului, acelaşi tip de contor; c) certificatele metrologice emise de producător/laboratorul autorizat metrologic pentru contoarele de apă cu citire la distanţă montate în toate proprietăţile individuale se predau operatorului.
(4) În condominiile cu sistem de distribuţie orizontală a apei reci este admisă încheierea de contracte individuale de furnizare/prestare a serviciului, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) contorul de apă aferent proprietăţii individuale este utilizat ca aparat de măsură a consumului individual şi se verifică metrologic la scadenţă, pe cheltuiala utilizatorului; b) în condominiile în care apa caldă este distribuită în sistem vertical, pe lângă condiţiile de la lit. a), utilizatorii trebuie să mai asigure, pe cheltuiala lor, montarea de contoare de apă cu citire la distanţă în toate locurile de consum al apei calde din proprietatea individuală; în toate proprietăţile individuale din condominiu se montează, cu avizul operatorului, acelaşi tip de contor care este utilizat ca aparat de măsură a consumului individual de apă caldă şi se verifică metrologic la scadenţă; c) certificatele metrologice emise de producător/laboratorul autorizat metrologic pentru contoarele de apă aferente proprietăţilor individuale şi, după caz, pentru contoarele de apă caldă cu citire la distanţă montate în proprietăţile individuale se predau operatorului. (5) Indiferent de sistemul de distribuţie a apei în condominiu, contractarea individuală a furnizării/prestării serviciului cu utilizatorii din condominiu se face în punctul de delimitare dintre reţeaua publică şi instalaţia interioară a condominiului, respectiv contorul montat la branşamentul condominiului, pentru alimentarea cu apă, şi căminul de racord, pentru preluarea la canalizare. (6) Contractele individuale de furnizare/prestare a serviciului cu utilizatorii din condominiu se încheie cu operatorul, iar contractul încheiat cu asociaţia de proprietari/locatari încetează de drept numai după achitarea la zi de către utilizatorul colectiv a tuturor debitelor datorate operatorului. (7) Principalele obligaţii ale operatorului în raport cu utilizatorii din condominiu în cazul încheierii de contracte individuale de furnizare/prestare a serviciului sunt: a) să asigure la branşamentul condominiului parametrii de calitate a apei potabile; b) să repartizeze pe fiecare unitate imobiliară consumul de apă înregistrat de contorul montat la branşamentul condominiului; diferenţa dintre consumul înregistrat de contorul de branşament şi suma consumurilor individuale se repartizează egal pe unitate imobiliară şi se facturează individual; c) să emită lunar factură fiecărui utilizator; factura va cuprinde şi o rubrică cu termenele de scadenţă ale tuturor contoarelor pentru care utilizatorul trebuie să asigure, pe cheltuiala sa, verificarea periodică metrologică; d) să factureze în sistem pauşal utilizatorii care nu asigură montarea contoarelor de apă în toate locurile de consum aferente proprietăţii individuale sau care nu verifică metrologic contoarele la termenul de scadenţă ori nu înlocuiesc toate contoarele respinse metrologic; e) să nu sisteze furnizarea/prestarea serviciului la nivel de condominiu în caz de neplată a facturilor individuale. (8) Principalele obligaţii ale utilizatorilor din condominiu în cazul încheierii de contracte individuale de furnizare/prestare a serviciului sunt: a) să suporte proporţional cu cota-parte indiviză cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparare a instalaţiilor comune de alimentare cu apă şi de canalizare din condominiu; b) să plătească până la termenul de scadenţă facturile individuale emise de operator; c) să suporte cheltuielile de montare, verificare periodică metrologică şi înlocuire a contoarelor de apă aferente proprietăţii individuale; d) să înlocuiască contoarele de apă cu citire la distanţă numai cu contoare de acelaşi tip şi să comunice operatorului, în termen de cel mult 48 de ore, seria şi indexul contorului nou împreună cu seria şi indexul contorului înlocuit; e) să permită accesul operatorului pe proprietatea lor, în cazul suspiciunii de fraudă, pentru verificarea integrităţii contoarelor şi a funcţionării instalaţiilor interioare de apă, în termen de cel mult 48 de ore de la solicitare, sub sancţiunea facturării în sistem pauşal în 5 zile de la notificarea scrisă; utilizatorul individual nu este exceptat şi de la aplicarea altor sancţiuni prevăzute de lege în cazul în care se constată violarea sigiliilor aplicate contoarelor sau robinetelor, sau orice alte acţiuni care pot denatura corectitudinea consumului înregistrat de contor. (9) Contractul individual de furnizare/prestare a serviciului care se încheie cu utilizatorii din imobilele de tip condominiu se elaborează de către operator, prin corelarea obligaţiilor prevăzute la alin. (7) şi (8) pe structura contractului-cadru aprobat de A.N.R.S.C. Contractul va cuprinde şi clauze referitoare la modalitatea de determinare şi plată a cantităţilor de ape uzate şi meteorice, după caz. (10) Operatorii pot solicita încheierea de convenţii individuale în baza metodologiei de repartizare şi facturare individuală a consumului de apă înregistrat la branşamentul condominiului, elaborate şi aprobate de autoritatea administraţiei publice locale, iar utilizatorii pot solicita, în nume propriu, încheierea de contracte de furnizare/prestare cu operatorii. (11) Convenţiile de facturare individuală se pot încheia numai în următoarele condiţii cumulative: a) în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;
b) la nivelul întregului imobil/asociaţiei; c) cu respectarea prevederilor contractului-cadru*) de furnizare/prestare a serviciului. ────────── *) A se vedea Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 90/2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 şi 324 bis din 15 mai 2007. ────────── (12) Convenţiile individuale vor cuprinde şi clauze referitoare la modalitatea de determinare şi plată, în condominiu, a cantităţilor de ape uzate şi meteorice, după caz. (13) Utilizatorii au obligaţia de a respecta clauzele contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv prevederile regulamentului serviciului. (14) Utilizatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, au obligaţia de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente sau nou-înfiinţate, dacă aceştia nu deţin staţii de epurare avansată care respectă condiţiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural. (15) Factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, utilizatorii sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se înscriu pe factură. (16) Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează: a) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare; b) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei; c) valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului şi se constituie venit al operatorului. (17) Factura individuală pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare constituie titlu executoriu. (18) Nerespectarea de către utilizatori a prevederilor contractelor de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sau ale regulamentului serviciului atrage plata unor penalităţi şi despăgubiri pentru daunele provocate, iar în anumite cazuri, chiar sistarea serviciului prestat, în conformitate cu prevederile contractului. (19) Nerespectarea de către utilizatori a condiţiilor calitative şi cantitative de descărcare a apelor uzate în sistemele publice de canalizare, stabilite prin acordurile de preluare şi avizele de racordare eliberate de operator potrivit reglementărilor legale în vigoare, conduce la retragerea acestora, la anularea autorizaţiilor de funcţionare şi la plata unor penalităţi şi despăgubiri pentru daunele provocate, în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte. (20) În cazul imobilelor condominiale existente, individualizarea consumurilor de apă rece în vederea repartizării pe proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente se realizează, în funcţie de modul de proiectare şi realizare al instalaţiei interioare de distribuţie adoptat, astfel: a) prin contoare individuale montate pe racordul propriu la intrarea în fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie – în cazul distribuţiei interioare orizontale; b) cu ajutorul repartitoarelor de costuri montate pe racordurile aparatelor/dispozitivelor de consum aferente fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie – în cazul distribuţiei interioare verticale. (21) În cazul condominiilor existente, trecerea de la distribuţia verticală la distribuţia orizontală a apei în condominiu se face cu acordul scris al tuturor deţinătorilor cu orice titlu ai spaţiilor din cadrul condominiului şi pe cheltuiala acestora, exprimat prin hotărârea adunării generale a asociaţiei luată cu unanimitate de voturi, în baza unei documentaţii tehnico-economice întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi a autorizaţiei de construire eliberate de autoritatea administraţiei publice locale. (22) Trecerea la distribuţia orizontală a apei în condominiu se face integral, pentru toate spaţiile cu destinaţie de locuinţă şi/sau altă destinaţie, fiind interzisă repartizarea consumului în ambele sisteme de distribuţie. ART. 32 (1) Operatorii au dreptul să sisteze furnizarea/prestarea serviciului acelor utilizatori care nu îşi achită contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirării termenului de plată a facturilor, prin debranşarea de la reţelele publice de distribuţie a apei ori de la reţelele publice de canalizare, şi să solicite recuperarea debitelor în instanţă. (2) Măsura debranşării de la reţeaua publică se poate lua numai în urma unei notificări prealabile adresate utilizatorului restant şi se poate pune în aplicare după 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia; transmiterea se
poate face prin curier sau prin scrisoare recomandată. Procedura de notificare se va considera îndeplinită şi în cazul unui eventual refuz de primire a acesteia din partea utilizatorului. (3) Reluarea furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare către utilizator se face după achitarea sumelor facturate de operator conform prevederilor din contractul-cadru*) aprobat de A.N.R.S.C. ────────── *) A se vedea asteriscul de la art. 31 alin. (11) lit. c). ────────── (4) Reluarea furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se va face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la efectuarea plăţii; cheltuielile justificate aferente sistării, respectiv reluării furnizării/prestării serviciului, se suportă de utilizator. (5) Asociaţia de proprietari/locatari, în calitate de cedent, poate cesiona către operatori, în calitate de cesionari, în vederea recuperării, debitele utilizatorilor din imobilele de tip condominiu cu o vechime mai mare de 60 de zile, în cazul în care valoarea debitelor reprezintă cel mult 15% din valoarea lunară a facturii aferente fiecărui branşament. Recuperarea acestor debite urmează a fi efectuată de către operatori inclusiv prin acţionarea utilizatorilor, în calitate de debitori cedaţi, în instanţele judecătoreşti/de executare. (6) Operatorii/Operatorii regionali nu au dreptul să sisteze furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare în imobilele de tip condominiu dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (5). ART. 33 (1) Drepturile şi obligaţiile operatorilor în raport cu autorităţile administraţiei publice locale se prevăd în regulamentul propriu al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, urmărindu-se asigurarea echilibrului contractual pe baza următoarelor principii: a) încasarea preţurilor şi tarifelor aferente serviciului public furnizat/prestat, stabilite potrivit normelor în vigoare; b) ajustarea periodică a preţurilor şi tarifelor, în raport cu modificările intervenite în costuri; c) modificarea preţurilor şi tarifelor, în condiţiile legii, dacă a intervenit o schimbare semnificativă a echilibrului contractual sau în structura costurilor. (2) Operatorii au următoarele obligaţii faţă de utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare: a) să furnizeze/presteze serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare numai pe baza unui contract încheiat cu utilizatorii serviciului; b) să respecte prevederile contractuale; c) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au fost autorizaţi, în condiţiile prevederilor regulamentului serviciului; d) să respecte indicatorii de performanţă aprobaţi de autorităţile administraţiei publice locale prin hotărârile de dare în administrare, respectiv din contractele de delegare a gestiunii serviciului; e) să furnizeze autorităţilor administraţiei publice locale şi A.N.R.S.C. informaţiile solicitate şi să asigure accesul la toate informaţiile necesare verificării şi evaluării funcţionării şi dezvoltării serviciului, în conformitate cu clauzele contractului de delegare şi cu prevederile legale în vigoare; f) să pună în aplicare metode performante de management, care să conducă la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurenţiale prevăzute de normele legale în vigoare pentru achiziţiile de lucrări, bunuri şi servicii; g) să echipeze cu contoare branşamentele utilizatorilor în punctul de delimitare a instalaţiilor, în termenele stabilite de consiliile locale în conformitate cu prevederile legale, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Penalităţile şi sancţiunile aplicabile operatorilor pentru nerespectarea de către aceştia a indicatorilor de performanţă ai serviciului se prevăd în mod obligatoriu în hotărârea de dare în administrare ori în contractul de delegare a gestiunii. ART. 34 (1) Asigurarea sumelor necesare pentru finanţarea contorizării la branşamentul utilizatorului, prevăzută la art. 33 alin. (2) lit. g), va avea prioritate la adoptarea bugetelor locale, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, respectiv ale operatorilor, dacă contractul de delegare a gestiunii are prevăzută această investiţie, indiferent de forma de organizare a operatorilor, de tipul de proprietate sau de modalitatea de gestiune adoptată. (2) Contravaloarea contoarelor de apă montate de utilizatori cu acordul operatorilor, inclusiv contravaloarea montajului acestora, se decontează de operatori pe baza documentelor justificative prezentate de utilizatori. Decontarea se face în limita fondurilor cu această destinaţie prevăzute în bugetele locale sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, aprobate potrivit legii şi transferate operatorilor, respectiv în bugetele operatorilor, potrivit programelor de investiţii stabilite pe baza contractelor de delegare a gestiunii. Până la montarea contoarelor,
consumul facturat nu va depăşi consumul stabilit în regim pauşal. CAP. V Finanţarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ART. 35 (1) Finanţarea cheltuielilor de operare necesare funcţionării şi exploatării serviciului se asigură prin încasarea de la utilizatori, pe baza facturilor emise de operatori, a contravalorii serviciilor furnizate/prestate. (2) În cazul în care proiectele de investiţii în sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare se dezvoltă prin fonduri publice asigurate, integral sau în parte, de la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile, finanţarea serviciului se face prin aplicarea de către operator a preţului/tarifului unic şi a strategiei tarifare, care se fundamentează în conformitate cu Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă, aprobată prin hotărâre a Guvernului. (3) Strategia tarifară se elaborează de către unitatea administrativ-teritorială/asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru o perioadă de minimum 5 ani, se actualizează ori de câte ori este necesar şi se aprobă prin hotărâre a autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale sau, după caz, prin hotărâre a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale membre a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. Strategia tarifară constituie condiţie de finanţare a proiectelor de investiţii în infrastructura de apă realizate din fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile. (4) Stabilirea nivelului preţului/tarifului unic se aprobă, cu avizul A.N.R.S.C., prin hotărâre a autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale sau, după caz, cu respectarea mandatului încredinţat, prin hotărâre a adunării generale a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. După stabilire, ajustările ulterioare ale preţului/tarifului unic se aprobă de către A.N.R.S.C. în conformitate cu strategia de tarifare şi cu formulele prevăzute în contractul de delegare a gestiunii şi/sau în contractele de cofinanţare, anexe la contractul de delegare. (5) Preţurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se stabilesc, se ajustează şi se modifică pe baza fişelor de fundamentare pe elemente de cheltuieli întocmite conform normelor metodologice elaborate de A.N.R.S.C. şi aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia. (6) Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora: a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului; b) să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului, protecţia şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populaţiei; c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital; d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului; e) să garanteze continuitatea serviciului. (7) Procedurile de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor se stabilesc prin normele metodologice elaborate de A.N.R.S.C. şi aprobate prin ordin*) al preşedintelui acesteia. ────────── *) A se vedea asteriscul de la art. 16 alin. (2) lit. b). ────────── (8) Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare care se furnizează/prestează prin intermediul unei infrastructuri publice care se dezvoltă/extinde din alte surse de finanţare decât cele menţionate la alin. (2), se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, cu respectarea mandatului încredinţat, prin hotărâri ale adunărilor generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în baza avizului de specialitate eliberat de A.N.R.S.C. şi cu condiţia respectării următoarelor cerinţe: a) asigurarea furnizării/prestării serviciului la nivelul indicatorilor de performanţă stabiliţi de autorităţile administraţiei publice locale şi precizaţi în hotărârea de dare în administrare ori în contractul de delegare a gestiunii serviciului, după caz; b) realizarea, pe perioada angajată, a unui raport calitate-cost cât mai bun pentru serviciul furnizat/prestat şi asigurarea unui echilibru între riscurile şi beneficiile asumate de părţile contractante; c) asigurarea exploatării, întreţinerii şi administrării eficiente a infrastructurii aferente serviciului şi a bunurilor aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale. (9) Preţurile/Tarifele operatorilor/operatorilor economici care produc şi/sau transportă apă într-un sistem de alimentare şi o livrează în alt sistem de alimentare se vor determina în baza elementelor de cheltuieli aferente acestor activităţi, cu defalcarea preţurilor/tarifelor de producere şi transport. (10) Tarifele operatorilor/operatorilor economici care preiau apele uzate de la operatorii/operatorii economici
care prestează servicii de canalizare în alte arii de operare, se vor determina în baza elementelor de cheltuieli aferente activităţilor de transport şi epurare ape uzate. (11) Dispoziţiile alin. (9) şi (10) se aplică şi operatorilor ale căror preţuri/tarife se determină în baza unor reguli sau formule stabilite în contractul de delegare sau prin hotărâre a Guvernului. După stabilirea preţurilor/tarifelor, ajustările ulterioare se vor efectua conform regulilor sau formulelor prevăzute în contractele de delegare sau în hotărârile Guvernului. (12) Preţurile/Tarifele prevăzute la alin. (9), (10) şi (11) se aprobă de autoritatea de reglementare competentă. ART. 36 (1) Operatorul are dreptul să solicite periodic ajustarea preţurilor şi tarifelor, în funcţie de modificările intervenite în structura costurilor. (2) În cazul gestiunii delegate, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se poate face şi pe baza unor reguli ori formule de calcul convenite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului între autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, între asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare şi operator şi avizate de A.N.R.S.C. În acest caz, A.N.R.S.C. va aplica aceste reguli sau formule pentru eliberarea avizului de specialitate sau pentru aprobarea ajustării propuse de operator, după caz, conform competenţelor prevăzute la art. 35 alin. (4). (3) Operatorul are dreptul de a propune tarife compuse stabilite conform unei metodologii*) elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C., care cuprind o componentă fixă, proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în stare de funcţionare şi exploatarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, şi una variabilă, în funcţie de consumul de apă, respectiv de cantitatea de ape uzate evacuate, înregistrate la utilizatori. ────────── *) A se vedea asteriscul de la art. 16 alin. (2) lit. b). ────────── (4) Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru unele activităţi specifice alimentării cu apă şi canalizării prestate de operatori economici sau instituţii publice care nu au calitatea de operatori şi care nu se află în coordonarea sau în subordinea directă a autorităţilor administraţiei publice locale se face de A.N.R.S.C., pe baza principiilor şi procedurilor prevăzute de prezenta lege. (5) Avizarea preţurilor şi tarifelor pentru operatorii cuprinşi în programe de finanţare externă se realizează de către A.N.R.S.C., în conformitate cu prevederile acordului de împrumut. (6) La fundamentarea preţurilor şi tarifelor, operatorii pot să solicite o cotă corespunzătoare pierderilor justificate de starea tehnică a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare. Nivelul acestei cote se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul A.N.R.S.C. ART. 37 (1) Finanţarea investiţiilor pentru înfiinţarea, dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare intră în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale. În funcţie de modalitatea de gestiune adoptată şi de clauzele contractuale stabilite prin actele juridice în baza cărora se desemnează operatorul, sarcinile privind finanţarea investiţiilor pot fi transferate operatorului. (2) Finanţarea lucrărilor de investiţii şi asigurarea surselor de finanţare se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind finanţele publice locale şi ale Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. (3) Înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din bugetele locale se face numai pe baza hotărârilor consiliilor locale, ale consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz. (4) În cazul gestiunii delegate, pentru menţinerea echilibrului contractual, orice subvenţie acordată serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare va putea fi aprobată numai dacă determină o reducere a tarifului şi/sau o creştere a calităţii serviciului, corespunzătoare subvenţiei acordate. CAP. VI Răspunderi şi sancţiuni ART. 38 (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a celor vinovaţi, după caz. (2) Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, au dreptul să sancţioneze operatorul în cazul în care acesta nu furnizează/nu prestează serviciul la nivelul
indicatorilor de performanţă aprobaţi, respectiv pentru nerespectarea altor angajamente asumate, prin: a) aplicarea unor penalizări corespunzătoare prejudiciilor aduse utilizatorilor sau corespunzătoare pragului necesar descurajării operatorului în menţinerea deficienţelor constatate; procedura de calcul şi cuantumul penalizărilor vor fi prevăzute atât în regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare adoptat la nivel local, cât şi în contractul de delegare a gestiunii serviciului; b) solicitarea de retragere/suspendare a licenţei de către A.N.R.S.C.; c) rezilierea contractului de delegare a gestiunii serviciului. ART. 39 (1) Constituie infracţiune în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei următoarele fapte: a) poluarea gravă, în orice mod, a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor; b) nerespectarea zonelor de protecţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, instituite în conformitate cu normele tehnice şi de protecţie sanitară în vigoare, dacă aceste zone erau marcate în mod corespunzător, precum şi distrugerea marcajelor care semnalizează aceste zone. (2) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte: a) distrugerea, deteriorarea şi manevrarea neautorizată a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, a altor construcţii şi instalaţii hidrotehnice aferente sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, care afectează siguranţa serviciilor, funcţionarea normală şi integritatea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi produc efecte sau prejudicii materiale grave; b) împiedicarea accesului la construcţiile, instalaţiile şi echipamentele componente, prin amplasarea de construcţii sau prin depozitarea de obiecte şi materiale pe traseul aducţiunilor, conductelor, colectoarelor, canalelor, căminelor, hidranţilor exteriori etc. (3) Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte: a) furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare fără aprobarea autorităţilor administraţiei publice locale prin hotărâre de dare în administrare sau hotărâre de atribuire a contractului de delegare a gestiunii, după caz; b) atribuirea de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare a contractului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, fără respectarea procedurilor de atribuire legale prevăzute la art. 30 din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare; c) darea în administrare de către autorităţile administraţiei publice locale a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente unui furnizor/prestator fără licenţă, respectiv atribuirea şi încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului cu un furnizor/prestator fără licenţă, cu excepţia contractelor atribuite potrivit art. 22. (4) Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei următoarele fapte: a) neurmărirea de către primar a întocmirii regulamentului propriu al serviciului şi a caietului de sarcini în termen de 90 de zile de la aprobarea regulamentului-cadru al serviciului şi a caietului de sarcini-cadru; b) refuzul operatorului de a permite utilizatorilor accesul la dispozitivele de măsurare-înregistrare a consumurilor, când acestea sunt montate în instalaţia aflată în administrarea sa; c) refuzul utilizatorilor de a permite operatorului accesul la dispozitivele de măsurare-înregistrare, în scopul efectuării controlului, înregistrării consumurilor ori pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii; d) orice intervenţie neautorizată a utilizatorului asupra elementelor componente ale sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare; e) împiedicarea de către utilizator, în orice mod, a accesului operatorului la căminele de racord, pentru prelevarea de probe de monitorizare a apelor uzate; f) împiedicarea de către utilizator, în orice mod, a accesului operatorului la instalaţiile de preepurare, în scopul efectuării controlului; g) refuzul operatorului de a încheia, în condiţiile prezentei legi, contracte de furnizare/prestare a serviciului cu utilizatorii individuali din imobilele de tip condominiu. (5) Constituie contravenţie nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 31 alin. (14) şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei. (6) Consiliile locale, consiliile judeţene şi, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor stabili, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte fapte decât cele prevăzute la alin. (3), (4) şi (5) care constituie contravenţii în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. ART. 40 (1) Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute în prezenta lege, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 28. (2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 39 alin. (5) se fac de către personalul împuternicit al Gărzii Naţionale de Mediu. (3) Constatarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite de ministrul mediului, apelor şi pădurilor, de ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, de preşedintele A.N.R.S.C., de preşedinţii consiliilor judeţene, de primari sau de împuterniciţii acestora, conform competenţelor lor. CAP. VII Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 41 Regulamentul-cadru şi caietul de sarcini-cadru ale serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv indicatorii de performanţă ai serviciului, se elaborează de A.N.R.S.C. şi se aprobă prin ordin*) al preşedintelui acestuia, în termen de un an de la data publicării Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. ────────── *) A se vedea asteriscul de la art. 6. ────────── ART. 42 (1) În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii, autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, cu avizul autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în condiţiile mandatului încredinţat, au obligaţia de a iniţia şi aproba în prealabil: a) studiile de specialitate pentru stabilirea procedurii optime de delegare a gestiunii serviciului; b) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciului; c) documentaţia aferentă procedurii adoptate, în termen de 6 luni de la luarea deciziei cu privire la delegarea gestiunii serviciului; d) demararea procedurilor prin care se deleagă gestiunea, în termen de două luni de la aprobarea documentaţiilor. (2) În cazul reorganizării sau lichidării judiciare a operatorilor care îşi desfăşoară activitatea în baza unor contracte de delegare a gestiunii încheiate în condiţiile prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în condiţiile mandatului încredinţat, vor organiza noi proceduri de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, în scopul desemnării unui nou operator. ART. 43 (1) Contractele de concesiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, valabil încheiate de către autorităţile administraţiei publice locale până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele potrivit prevederilor contractuale. (2) Operatorii existenţi care, la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, furnizează/prestează serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare fără licenţă au obligaţia de a solicita şi obţine eliberarea acesteia de către A.N.R.S.C., în termen de cel mult un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Licenţele care acordă permisiunea furnizării/prestării serviciului, eliberate de A.N.R.S.C. până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea. (4) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale vor proceda la reorganizarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în conformitate cu modalităţile de gestiune prevăzute la art. 18 din prezenta lege. ART. 44 Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, şi ale Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare.
ART. 45 Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta lege vor fi notificate potrivit prevederilor Legii nr. 143/1999*) privind ajutorul de stat, republicată, şi se vor acorda numai după autorizarea acestora de către Consiliul Concurenţei, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în legislaţia secundară privind ajutorul de stat. ────────── *) Legea nr. 143/1999 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.042 din 28 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007, a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare. ────────── ART. 46 Prezenta lege intră în vigoare la data de 21 martie 2007. ART. 47 La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 634/2002, cu modificările şi completările ulterioare. NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 241/2006 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actelor modificatoare: – Art. II, III şi IV din Legea nr. 224/2015 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006: “Art. II. – În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi autorităţile administraţiei publice locale vor proceda, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 alin. (2) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, la reorganizarea compartimentelor funcţionale fără personalitate juridică, organizate în structura aparatului de specialitate a primarului sau, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean, în servicii publice de interes local cu personalitate juridică organizate în subordinea consiliilor locale ori consiliilor judeţene, după caz. Art. III. – (1) Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă, prevăzută la art. 35 alin. (2) din Legea nr. 241/2006, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Fondurilor Europene. (2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice vor elabora norme metodologice privind acordarea de ajutoare sociale prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 241/2006, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. Art. IV. – Obiectivele de investiţii, aflate în curs de execuţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, în domeniul alimentării cu apă şi de canalizare, finanţate din fonduri de la bugetul de stat, se finalizează în baza prevederilor legale în vigoare la data începerii acestora.” —–
LEGE 224 24/07/2015
LEGE nr. 224 din 24 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006 EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 30 iulie 2015 Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. I Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 8 februarie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

Legea 325/2006

LEGE nr. 325 din 14 iulie 2006

serviciului public de alimentare cu energie termică

EMITENT:     PARLAMENTUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 27 iulie 2006

Data intrarii in vigoare : 30 iulie 2006

 

 

Forma actualizata valabila la data de : 3 februarie 2022

Prezenta forma actualizata este valabila de la 16 iulie 2021 pana la data selectata

 

──────────

*) Notă CTCE:

Forma consolidată a <LLNK 12006   325 12 201   0 31>LEGII nr. 325 din 14 iulie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 27 iulie 2006, la data de 16 iulie 2021, este realizată prin includerea modificărilor şi completărilor aduse de către <LLNK 12012   187 10 201   0 35>LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012; <LLNK 12021   196 10 201   0 31>LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021.

Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.

──────────

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAP. I

Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1

Domeniu de reglementare

ART. 1

(1)  Prezenta lege reglementează desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiţii de eficienţă şi la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului, sănătăţii populaţiei şi dezvoltării durabile.

(2)  Prevederile prezentei legi se aplică serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, înfiinţat şi organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor şi judeţelor sau la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau adunării generale a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, după caz, pentru asigurarea unui mediu concurenţial pentru producătorii de energie termică în vederea asigurării unor condiţii de locuit sigure şi sănătoase, prin asigurarea confortului termic consumatorilor de energie termică.

 

(la 16-07-2021 Articolul 1 din Sectiunea 1 , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 2

(1)  Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea activităţilor privind producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori economici. Producătorii/Furnizorii agentului termic au obligaţia să asigure furnizarea agentului termic conform contractelor încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale. Se interzice sistarea furnizării de agent termic primar în perioada sezonului rece, definită conform prevederilor legale, de către producătorii şi/sau furnizorii de agent termic primar, precum şi sistarea alimentării cu energie primară a acestora de către producătorii/furnizorii de energie primară.

(la 16-07-2021 Alineatul (1) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

(2)  Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice aparţinând domeniului public sau privat al autorităţii administraţiei publice locale ori asociaţiei de dezvoltare comunitară, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localităţii sau al asociaţiei de dezvoltare comunitară, denumit în continuare SACET. Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat poate fi efectuat, în totalitate sau parţial, şi de către operatori privaţi, prin concesionare, parteneriat public-privat sau în oricare altă formă prevăzută de lege.

(la 16-07-2021 Alineatul (2) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

(3) În sensul prezentei legi, SACET este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional unitar constând din construcţii, instalaţii, echipamente, dotări specifice şi mijloace de măsurare destinat producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice pe teritoriul localităţilor, care cuprinde:

  1. a) centrale termice sau centrale electrice de termoficare;
  2. b) reţele de transport;
  3. c) puncte termice/staţii termice;
  4. d) reţele de distribuţie;
  5. e) construcţii şi instalaţii auxiliare;
  6. f) branşamente, până la punctele de delimitare/separare a instalaţiilor;
  7. g) sisteme de măsură, control şi automatizare.

 

 

SECŢIUNEA a 2-a

Principiile şi obiectivele legii

ART. 3

Principiile prezentei legi sunt următoarele:

  1. a) utilizarea eficientă a resurselor energetice;
  2. b) dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale;
  3. c) diminuarea impactului asupra mediului;
  4. d) promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea surselor noi şi regenerabile de energie;
  5. e) reglementarea şi transparenţa tarifelor şi preţurilor energiei termice;
  6. f) asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor şi producătorilor de energie termică la reţelele termice şi la serviciul public de alimentare cu energie termică, în condiţiile legii;

(la 16-07-2021 Litera f) din Articolul 3 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. g) «un condominiu – un sistem de încălzire având la bază multiple soluţii tehnice de încălzire ce pot utiliza în mod unic sau combinat mai multe surse de materie primă energetică, asigurând reducerea emisiilor de carbon şi un grad înalt de eficienţă energetică»;

(la 16-07-2021 Litera g) din Articolul 3 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. h) sănătatea populaţiei;

 

(la 16-07-2021 Articolul 3  din  Sectiunea a 2-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. i) protejarea investiţiilor în sistemul de alimentare cu energie termică realizate de către autorităţile administraţiei publice locale sau alţi investitori;

 

(la 16-07-2021 Articolul 3  din  Sectiunea a 2-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. j) utilizarea şi montarea unor instalaţii şi echipamente a căror performanţe să asigure şi să garanteze gradul de siguranţă impus de legislaţia în vigoare pentru infrastructură şi pentru sănătatea populaţiei.

 

(la 16-07-2021 Articolul 3  din  Sectiunea a 2-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

 

ART. 4

Obiectivele prezentei legi sunt următoarele:

  1. a) asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică şi eliminarea riscurilor de intoxicare, asfixiere, incendii, explozii sau riscurilor privind sănătatea populaţiei;

(la 16-07-2021 Litera a) din Articolul 4 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. b) asigurarea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică;
  2. c) accesibilitatea preţurilor la consumatori;
  3. d) asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termică, pe termen lung;
  4. e) asigurarea siguranţei în funcţionare a serviciului public de alimentare cu energie termică;
  5. f) evidenţierea transparentă a costurilor în stabilirea preţului energiei termice.
  6. g) asigurarea unui cadru concurenţial pentru toţi producătorii de energie termică, în condiţiile legii;

 

(la 16-07-2021 Articolul 4  din  Sectiunea a 2-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. h) asigurarea producerii energiei termice în condiţii de eficienţă energetică şi protecţie a mediului.

 

(la 16-07-2021 Articolul 4  din  Sectiunea a 2-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

──────────

<LLNK 12021   196 10 201   0 49>Articolul III din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021 prevede:

Articolul III

(1) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale ori asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, atât cele care au, cât şi cele care nu au sistem de alimentare centralizată cu energie termică al localităţii sau al asociaţiei de dezvoltare comunitară, vor reactualiza strategiile locale ale serviciului de alimentare cu energie termică a populaţiei, strategii elaborate în conformitate cu prevederile <LLNK 12006   246 20 301   0 33>Hotărârii Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, care vor respecta principiile prevăzute la <LLNK 12006   325 12 202   3 81>art. 3 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta este modificată şi completată prin prezenta lege, în vederea realizării obiectivelor prevăzute la <LLNK 12006   325 12 202   4  6>art. 4 din acelaşi act normativ, conform politicilor elaborate de Ministerul Energiei. Autorităţile administraţiei publice locale ori asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, asigură mijloacele necesare de implementare.

(2) În termen de maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea de reglementare competentă din domeniu elaborează şi publică instrucţiunile privind principiile, conţinutul şi întocmirea strategiilor locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei.

(3) Lipsa unei strategii aprobate atrage sancţiunea restricţionării alocării oricăror fonduri publice pentru autorităţile administraţiei publice locale implicate.

 

──────────

 

SECŢIUNEA a 3-a

Definiţii

ART. 5

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

  1. acces la reţea – dreptul operatorilor şi al utilizatorilor de a se racorda/branşa, în condiţiile legii, la reţelele termice;
  2. agent termic – fluidul utilizat pentru acumularea, transferul termic şi pentru transmiterea energiei termice;
  3. apă caldă de consum – apă caldă utilizată în scopuri gospodăreşti sau igienico-sanitare;
  4. autorizaţie – act tehnic şi juridic emis de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei prin care se acordă unei persoane juridice permisiunea de a monta, a pune în funcţiune, a modifica, a repara şi a exploata sisteme de repartizare a costurilor şi/sau sisteme de măsură pentru contorizare individuală;

(la 16-07-2021 Punctul 4. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. autoritatea de reglementare competentă – Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare A.N.R.E.;

(la 16-07-2021 Punctul 5. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. branşament termic – legătura fizică dintre o reţea termică şi instalaţiile proprii ale unui utilizator;
  2. condominiu – imobil, bloc de locuinţe, clădire – proprietate imobiliară din care unele părţi sunt proprietăţi individuale, reprezentate de apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, iar restul, din părţi aflate în proprietate comună. Prin asimilare poate fi definit condominiu şi un tronson, cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comună;
  3. consumator de energie termică – persoana fizică sau juridică ce utilizează energie termică în scop propriu prin instalaţiile proprii;
  4. cogenerare – producere simultană de energie termică şi de energie electrică şi/sau mecanică în instalaţii tehnologice special realizate pentru aceasta;
  5. centrală electrică de cogenerare – ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea energiei electrice şi termice în cogenerare;
  6. convenţie – act juridic, anexă la contractul de furnizare a energiei termice, încheiat între un operator şi un utilizator, prin care se stabilesc condiţiile de facturare şi plată a energiei termice la nivel de consumator din cadrul unui condominiu;
  7. distribuţie a energiei termice – activitatea de transmitere a energiei termice de la producător sau reţeaua de transport către utilizator, inclusiv transformarea parametrilor agentului termic, realizată prin utilizarea reţelelor termice de distribuţie;
  8. furnizare a energiei termice – activitatea de comercializare a energiei termice realizată pe baze contractuale, respectând prevederile contractului-cadru;

(la 16-07-2021 Punctul 13. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. grupuri de măsurare a energiei termice – ansamblul de echipamente, instalaţii şi aparatură de măsură şi control, supus controlului metrologic legal, care măsoară cantitatea de energie termică furnizată unui utilizator;

(la 16-07-2021 Punctul 14. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. instalaţii ale utilizatorilor – totalitatea instalaţiilor şi receptoarelor care utilizează energie termică furnizată, situate după branşamentul termic aflat în proprietatea sau în administrarea operatorului;
  2. licenţă – act tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare competentă, prin care se recunosc unei persoane juridice române sau străine calitatea de operator al serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, competenţa, capacitatea şi dreptul de a furniza/presta serviciul reglementat de prezenta lege, de a exploata sisteme de alimentare centralizată cu energie termică;

(la 16-07-2021 Punctul 16. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. operator – persoana juridică de drept public sau de drept privat cu capital public, privat sau mixt, care asigură nemijlocit furnizarea/prestarea, în condiţiile reglementărilor în vigoare, serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;

(la 16-07-2021 Punctul 17. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. preţ – contravaloarea unităţii de energie termică furnizată unui utilizator;
  2. preţ binom – preţ de furnizare în care contravaloarea facturii de plată pe o anumită perioadă este repartizată lunar pe o sumă fixă, independentă de cantitatea de energie consumată, şi pe o sumă variabilă, proporţională cu consumul efectuat în perioada respectivă;
  3. preţ local – preţ format din preţul de producere a energiei termice şi tarifele serviciilor de transport, distribuţie şi furnizare, aprobat de autoritatea administraţiei publice locale sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, după caz, cu avizul autorităţii de reglementare competente;

(la 16-07-2021 Punctul 20. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. preţ local pentru populaţie – preţ pentru energia termică furnizată şi facturată populaţiei prin SACET, aprobat prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz, în conformitate cu prevederile legale;
  2. producător de energie termică – operator, titular de licenţă pentru producerea energiei termice;
  3. producere a energiei termice – activitatea de transformare a surselor primare sau a unor forme de energie în energie termică, înmagazinată în agentul termic;
  4. punct de delimitare/separare a instalaţiilor – locul în care intervine schimbarea proprietăţii asupra instalaţiilor unui SACET;
  5. racord termic – legătura dintre o reţea termică şi o staţie termică;
  6. reţea termică – ansamblul de conducte, instalaţii de pompare, altele decât cele existente la producător, şi instalaţii auxiliare cu ajutorul cărora energia termică se transportă în regim continuu şi controlat între producători şi staţiile termice sau utilizatori;
  7. sistem tehnic de stabilire a consumurilor individuale de energie termică – aparat cu indicaţii dimensionale sau adimensionale, denumit în continuare repartitor de costuri, destinat utilizării în cadrul sistemelor de repartizare a costurilor, în scopul măsurării directe sau indirecte a:

 

  1. a) energiei termice consumate de corpul de încălzire pe care acesta este montat;
  2. b) energiei termice conţinute în apa caldă de consum şi volumul apei calde de consum care trece prin aparat;

 

(la 16-07-2021 Punctul 27. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. repartizare a costurilor – totalitatea acţiunilor şi activităţilor desfăşurate de o persoană juridică, autorizată de autoritatea de reglementare competentă, în scopul repartizării costurilor pe proprietăţi individuale din imobilele tip condominiu;

(la 16-07-2021 Punctul 28. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. serviciu public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat – serviciu public de interes general care cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate în scopul alimentării centralizate cu energie termică a cel puţin 2 utilizatori racordaţi la SACET, desfăşurat în condiţii de eficienţă economică;

(la 16-07-2021 Punctul 29. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. sistem de alimentare centralizată cu energie termică – SACET – ansamblul bunurilor mobile şi imobile, dobândite potrivit legii, constând în terenuri, clădiri, construcţii şi instalaţii tehnologice, echipamente şi dotări funcţionale, destinate producerii, transportului şi distribuţiei energiei termice prin reţele termice pentru cel puţin 2 utilizatori; bunurile ce compun sistemul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat fac parte din domeniul public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale sau din domeniul privat şi sunt supuse regimului juridic al proprietăţii publice sau private, potrivit legii;

(la 16-07-2021 Punctul 30. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. sisteme de repartizare a costurilor – ansamblu format din mai multe sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, de acelaşi fel, armăturile şi instalaţiile aferente, montate în imobile de tip condominiu, care funcţionează şi este exploatat pe baza unui program de calcul specializat;

(la 16-07-2021 Punctul 31. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. standard de performanţă – normă tehnică ce stabileşte indicatorii cantitativi şi calitativi ai serviciului public de alimentare cu energie termică;
  2. staţie termică – ansamblul instalaţiilor din cadrul unui SACET, prin care se realizează transformarea şi/sau adaptarea parametrilor agentului termic la necesităţile consumului unuia sau mai multor utilizatori;
  3. transport al energiei termice – activitatea de transmitere a energiei termice de la producători la reţelele termice de distribuţie sau la utilizatorii racordaţi direct la reţelele termice de transport;
  4. utilizator de energie termică – unul sau mai mulţi consumatori de energie termică, beneficiar al serviciului public de alimentare cu energie termică; în cazul condominiilor, prin utilizator se înţelege toţi consumatorii din condominiul respectiv;
  5. zonă de protecţie/siguranţă – zonă adiacentă construcţiilor şi instalaţiilor SACET, extinsă şi în spaţiu, în care se introduc restricţii sau interdicţii privind regimul construcţiilor şi de exploatare a fondului funciar pentru asigurarea protecţiei şi a funcţionării normale a obiectivului energetic, precum şi în scopul evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi a mediului;

(la 16-07-2021 Punctul 36. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. zonă unitară de încălzire – areal geografic aparţinând unei unităţi administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se adoptă în condiţiile prezentei legi multiple soluţii tehnice de încălzire cu emisii reduse de carbon şi un grad înalt de eficienţă energetică, în condiţii de eficienţă economică şi protecţie a mediului;

(la 16-07-2021 Punctul 37. din Articolul 5 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. ajustarea preţurilor şi tarifelor – operaţiunea de corelare a nivelurilor preţurilor şi tarifelor stabilite anterior cu evoluţia generală a preţurilor şi tarifelor din economie, pe baza metodologiei de calcul al nivelului preţurilor şi tarifelor existente, elaborată şi aprobată de autoritatea de reglementare competentă;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. compensaţia pentru obligaţia de serviciu public – orice beneficiu, în special financiar, acordat operatorilor direct sau indirect din resurse de stat în perioada de punere în aplicare a unei/unor obligaţii de serviciu public sau în legătură cu perioada respectivă, pentru acoperirea costurilor nete aferente îndeplinirii unei obligaţii de serviciu public, inclusiv un profit rezonabil; în sensul prezentei definiţii, resursele de stat sunt cele prevăzute la pct. 3.2. – Resurse de stat din Comunicarea Comisiei Europene 2016/C 262/01 privind noţiunea de ajutor de stat, astfel cum este menţionată la <LLNK 11957 0490BO63   1 31>art. 107 alin. (1) din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. contor individual – aparat destinat măsurării directe a consumului de energie termică sub formă de apă fierbinte la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuinţă;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. debranşare – ansamblul lucrărilor efectuate de operatorul care are această calitate legală, în vederea separării unui utilizator de la SACET, la nivelul de branşament termic, în condiţiile legii;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. deconectare – ansamblul lucrărilor efectuate de operatorul care are această calitate legală, în vederea separării tehnice şi funcţionale, la limita dintre coloanele principale de alimentare cu energie termică ale utilizatorului şi instalaţiile proprii ale consumatorului;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat – acţiunea prin care o unitate administrativ-teritorială atribuie unuia sau mai multor operatori, în condiţiile prezentei legi, furnizarea/prestarea unui serviciu ori a unei activităţi din serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a cărui/cărei răspundere o are; delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat implică operarea propriu-zisă a serviciului, punerea la dispoziţie a sistemului de utilităţi publice aferent serviciului delegat, precum şi dreptul şi obligaţia operatorului de a administra şi exploata sistemul de utilităţi publice respectiv; delegarea gestiunii poate fi efectuată şi de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, în baza unui mandat special acordat de acestea;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. modificarea preţurilor şi tarifelor – operaţiunea de corelare a nivelurilor preţurilor şi tarifelor stabilite anterior, aplicabilă în situaţiile în care intervin schimbări în structura costurilor care conduc la recalcularea preţurilor şi tarifelor, pe baza metodologiei de calcul al structurii şi nivelului preţurilor şi tarifelor existente, elaborată şi aprobată de autoritatea de reglementare competentă;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. obligaţie de serviciu public – orice cerinţă specifică stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară în baza mandatului primit, pentru a asigura furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu energie termică, pe care un operator, dacă ar ţine seama de propriile sale interese comerciale, nu şi le-ar asuma sau nu şi le-ar asuma în aceeaşi măsură sau în aceleaşi condiţii fără a fi remunerat corespunzător;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. operator regional – societatea reglementată de <LLNK 11990 31 13 2R1   0 43>Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral al unora sau al tuturor unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice; operatorul regional asigură furnizarea/ prestarea serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, precum şi implementarea programelor de investiţii publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi, realizate în comun în cadrul asociaţiei; operatorul regional se înfiinţează în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, fie prin înfiinţarea unei noi societăţi, fie prin participarea la capitalul social al unuia dintre operatorii existenţi deţinut de o unitate administrativ-teritorială membră a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară în conformitate cu prevederile <LLNK 11990    31 13 2R1   0 30>Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; operatorul regional este asimilat organismelor prestatoare de servicii publice prevăzute de <LLNK 12009    64182 3G1   0 45>Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin <LLNK 12009   362 10 201   0 18>Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. serviciu public de interes general – totalitatea activităţilor desfăşurate cu scopul alimentării centralizate cu energie termică a cel puţin 2 utilizatori racordaţi la SACET, desfăşurate în condiţii de eficienţă economică;

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. stabilirea preţurilor şi tarifelor – operaţiunea de stabilire a structurii şi nivelurilor preţurilor şi tarifelor iniţiale, după caz, pentru serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, pe baza metodologiei de calcul al preţurilor şi tarifelor, elaborată şi aprobată de autoritatea de reglementare competentă.

 

(la 16-07-2021 Articolul 5  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul I  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

CAP. II

Organizarea şi funcţionarea serviciului public de alimentare cu energie termică

SECŢIUNEA 1

Politici şi strategii

ART. 6

(1)  Politica în domeniul serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se elaborează de către Ministerul Energiei împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi este parte integrantă a politicii energetice a statului.

(2)  Politica de protecţie socială în domeniul alimentării cu energie termică se elaborează de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în conformitate cu prevederile legale.

 

(la 16-07-2021 Articolul 6 din Sectiunea 1 , Capitolul II  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0116>Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 7

(1) Guvernul aprobă Strategia naţională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

(2)  Strategia menţionată la alin. (1) este elaborată de Ministerul Energiei împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale reprezentative în domeniu.

(la 16-07-2021 Alineatul (2) din Articolul 7 , Sectiunea 1 , Capitolul II  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul energiei termice

ART. 8

(1)  Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciului public de alimentare cu energie termică constituie obligaţii ale autorităţilor administraţiei publice locale.

(la 16-07-2021 Alineatul (1) din Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

(2) În asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică autorităţile administraţiei publice locale au, în principal, următoarele atribuţii:

  1. a) asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

(la 16-07-2021 Litera a) din Alineatul (2) , Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. b) elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficienţă energetică şi aprobat prin hotărâre a consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz;
  2. c) înfiinţarea unui compartiment energetic în cadrul aparatului propriu, în condiţiile legii;
  3. d) aprobarea, în condiţiile legii, în termen de maximum 30 de zile, a preţului local în urma stabilirii, ajustării sau modificării preţurilor şi tarifelor pentru plata serviciului public de alimentare în sistem centralizat propuse de operatori, cu respectarea normelor metodologice/procedurilor elaborate şi aprobate de autoritatea de reglementare competentă;

(la 16-07-2021 Litera d) din Alineatul (2) , Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. e) aprobarea, în condiţiile legii, a preţului local pentru populaţie;
  2. f) aprobarea programului de dezvoltare, modernizare şi contorizare a SACET, care trebuie să cuprindă atât surse de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatorii serviciului;
  3. g) asigurarea condiţiilor şi întocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local al resurselor regenerabile de energie şi al studiilor de fezabilitate privind valorificarea acestui potenţial;

(la 16-07-2021 Litera g) din Alineatul (2) , Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. h) exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică, în condiţiile legii;
  2. i) stabilirea zonelor unitare de încălzire, în vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei, privind integritatea şi siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor şi privind obligaţia factorilor responsabili pentru asigurarea sănătăţii publice, pe baza studiilor de fezabilitate aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz, precum şi controlul respectării acestora;

(la 16-07-2021 Litera i) din Alineatul (2) , Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. j) urmăreşte instituirea de către operatorul serviciului a zonelor de protecţie şi siguranţă a SACET, în condiţiile legii;
  2. k) urmăreşte elaborarea, aprobarea şi respectarea programului de contorizare la nivelul branşamentului termic al utilizatorilor de energie termică racordaţi la SACET, precum şi a programului pentru asigurarea individualizării consumului de energie termică în vederea repartizării acestuia şi facturării individuale;

(la 16-07-2021 Litera k) din Alineatul (2) , Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. l) solicită asociaţiilor de proprietari/locatari situaţia instalării sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică în scopul individualizării consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, în conformitate cu prevederile <LLNK 12014 121 12 243     40> 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare;

 

(la 16-07-2021 Alineatul (2)  din  Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. m) realizarea setului de date spaţiale în conformitate cu prevederile <LLNK 12006 51 13 2;1   0 74>Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 

(la 16-07-2021 Alineatul (2)  din  Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. n) aprobarea documentaţiei de atribuire, care va include obligatoriu proiectul contractului de delegare a gestiunii ce urmează a fi atribuit şi anexele obligatorii la acesta – în cazul gestiunii delegate;

 

(la 16-07-2021 Alineatul (2)  din  Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. o) aprobarea modificării contractelor de delegare a gestiunii;

 

(la 16-07-2021 Alineatul (2)  din  Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. p) elaborarea regulamentului serviciului public de alimentare cu energie termică, caietelor de sarcini şi contractelor de furnizare/prestare în baza regulamentelor-cadru, caietelor de sarcini-cadru şi contractelor-cadru de furnizare/prestare emise de autoritatea de reglementare competentă;

 

(la 16-07-2021 Alineatul (2)  din  Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. q) stabileşte, dacă este cazul, în sarcina operatorului obligaţiile de serviciu public şi compensaţiile pentru obligaţiile de serviciu public.

 

(la 16-07-2021 Alineatul (2)  din  Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

(3)  Proiectele de modernizare şi dezvoltare urbană, precum şi de modernizare şi dezvoltare a SACET iau în considerare studiile de fezabilitate ce includ analize comparative cost-beneficiu, conform prevederilor <LLNK 12014   121 12 241   0 18>Legii nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, pentru evaluarea soluţiilor de alimentare cu energie termică produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă şi/sau prin valorificarea resurselor regenerabile locale, în conformitate cu normele de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei, privind integritatea şi siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor şi siguranţa în construcţii, în condiţii de eficienţă energetică.

(la 16-07-2021 Alineatul (3) din Articolul 8 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

ART. 9

Compartimentul energetic, înfiinţat în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c), are următoarele atribuţii principale:

  1. a) elaborează şi propune spre aprobare autorităţilor administraţiei publice locale programul de modernizare şi dezvoltare a SACET;

(la 16-07-2021 Litera a) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. b) propune, pe baza studiului de fezabilitate, spre aprobare autorităţilor administraţiei publice locale zonele unitare de încălzire;

(la 16-07-2021 Litera b) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. c) elaborează, în conformitate cu reglementările-cadru emise de A.N.R.E., şi supune spre aprobare autorităţii administraţiei publice locale următoarele:

 

–  regulamentul serviciului public de alimentare cu energie termică;

–  caietul de sarcini pentru prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică;

 

(la 16-07-2021 Litera c) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

c^1) elaborează contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică, după caz;

 

(la 16-07-2021 Articolul 9  din  Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. d) urmăreşte realizarea obiectivelor cuprinse în programul propriu de modernizare şi dezvoltare a SACET;
  2. e) urmăreşte îndeplinirea clauzelor contractuale, conform contractelor de delegare a gestiunii;

(la 16-07-2021 Litera e) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 16, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. f) comunică periodic datele solicitate de autorităţile de reglementare competente;
  2. g) controlează modul de desfăşurare a activităţii privind repartizarea costurilor energiei termice în condominii;

g^1) mediază neînţelegerile apărute în activitatea de repartizare a costurilor între persoanele juridice autorizate pentru a exploata sistemele de repartizare a costurilor şi utilizatorii de energie termică;

 

(la 16-07-2021 Articolul 9  din  Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

g^2) propune autorităţii administraţiei publice locale aplicarea de sancţiuni conform legii în situaţia nerespectării de către utilizatorii SACET a prevederilor privind sistemele tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică;

 

(la 16-07-2021 Articolul 9  din  Sectiunea a 2-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. h) furnizează şi înaintează către autoritatea administraţiei publice locale datele preliminare necesare fundamentării şi elaborării strategiilor de valorificare pe plan local a potenţialului resurselor energetice regenerabile;
  2. i) propune soluţii de valorificare pe plan local a potenţialului resurselor regenerabile de energie;
  3. j) elaborează şi urmăreşte realizarea programului de contorizare a SACET.

 

 

SECŢIUNEA a 3-a

Organizarea gestiunii

ART. 10

(1)  Autorităţile administraţiei publice locale sunt libere să hotărască asupra modalităţii de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică.

(2)  Gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică ori a uneia sau mai multor activităţi aferente serviciului public de alimentare cu energie termică implică încredinţarea prestării/furnizării propriu-zise a serviciului/activităţii, precum şi punerea la dispoziţie a bunurilor ce compun sistemul de utilităţi publice aferent serviciului/activităţii.

(3)  Modalitatea de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică se stabileşte prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în baza unui studiu de oportunitate, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea sistemelor de utilităţi publice. Gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică prin SACET se poate organiza în următoarele modalităţi:

 

  1. a) gestiune directă;
  2. b) gestiune delegată.

 

(4)  Autorităţile administraţiei publice locale se pot asocia între ele în vederea înfiinţării de asociaţii de dezvoltare comunitară, în conformitate cu prevederile <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi pot constitui un operator regional în vederea gestionării serviciului public de alimentare cu energie termică prin SACET, în condiţiile legii.

(5)  Autoritatea administraţiei publice locale se poate asocia cu persoane juridice, române ori străine, pentru constituirea unor societăţi cu capital mixt, reglementate de <LLNK 11990    31 13 2R1   0 30>Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea gestionării serviciului public de alimentare cu energie termică prin SACET, în condiţiile legii.

 

(la 16-07-2021 Articolul 10 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

SECŢIUNEA a 4-a

Gestiunea directă

ART. 11

(1) În cazul gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, îşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea, conducerea, administrarea, exploatarea şi finanţarea serviciului public de alimentare cu energie termică prin SACET.

(2)  Atribuirea gestiunii directe a serviciului de alimentare cu energie termică se realizează în conformitate cu prevederile <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(la 16-07-2021 Alineatul (2) din Articolul 11 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

(3)  Operatorii de servicii de alimentare cu energie termică în sistem centralizat îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune directă în baza actului administrativ de atribuire a serviciului şi a licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă.

 

(la 16-07-2021 Articolul 11  din  Sectiunea a 4-a , Capitolul II  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

SECŢIUNEA a 5-a

Gestiunea delegată

ART. 12

(1)  Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii.

(2)  Atribuirea şi conţinutul contractului de delegare a gestiunii respectă prevederile <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)  Gestiunea delegată a serviciilor de utilităţi publice implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor delegate, precum şi dreptul şi obligaţia acestora de a administra şi de a exploata aceste sisteme.

(4)  Procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se realizează conform prevederilor <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)  Operatorii de servicii de alimentare cu energie termică prin SACET îşi desfăşoară activitatea numai în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului, precum şi în baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă.

 

(la 16-07-2021 Articolul 12 din Sectiunea a 5-a , Capitolul II  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

CAP. II^1

Autoritatea administraţiei publice centrale

 

(la 16-07-2021 Actul a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

ART. 12^1

(1)  Până la data de 31 decembrie 2021 Guvernul aprobă schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă valabilă în perioada 2021-2029, elaborată de Ministerul Energiei.

(2)  Guvernul sprijină autorităţile administraţiei publice locale prin măsuri administrative, legislative şi economico-financiare, în scopul dezvoltării şi îmbunătăţirii cantitative şi calitative a serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi al asigurării funcţionării şi exploatării în condiţii de siguranţă şi eficienţă economică a infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia.

(3)  În exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) Guvernul urmăreşte:

 

  1. a) armonizarea strategiilor şi politicilor în serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat cu strategia energetică naţională, precum şi cu cele privind dezvoltarea socioeconomică, urbanismul şi amenajarea teritoriului, protecţia şi conservarea mediului;
  2. b) adoptarea şi implementarea măsurilor având ca obiectiv respectarea angajamentelor României vizând domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, dezvoltarea durabilă, atingerea standardelor Uniunii Europene în domeniu şi eliminarea disparităţilor economico-sociale ce rezultă dintre România şi celelalte state membre;
  3. c) descentralizarea serviciilor de utilităţi publice şi consolidarea autonomiei locale cu privire la înfiinţarea, organizarea, gestionarea şi controlul funcţionării acestora;
  4. d) implementarea mecanismelor specifice economiei de piaţă în sfera serviciilor de utilităţi publice, prin crearea unui mediu concurenţial, atragerea participării capitalului privat, promovarea formelor de gestiune delegată;
  5. e) întărirea capacităţii decizionale şi manageriale a autorităţilor administraţiei publice locale în exercitarea atribuţiilor acestora privind înfiinţarea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice;
  6. f) promovarea asocierii intercomunitare pentru înfiinţarea şi exploatarea unor sisteme de utilităţi publice;
  7. g) promovarea colaborării, sub diferite forme, dintre autorităţile administraţiei publice locale şi sectorul privat pentru finanţarea înfiinţării, dezvoltării, modernizării şi exploatării unor servicii de utilităţi publice, respectiv a bunurilor ce compun sistemele de utilităţi publice aferente acestora;
  8. h) restrângerea şi reglementarea ariilor unde prevalează condiţiile de monopol caracteristice unor servicii de utilităţi publice.

 

 

(la 16-07-2021 Capitolul II^1 a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 12^2

(1)  Exercitarea funcţiei de analiză, sinteză, decizie, coordonare, monitorizare şi planificare la nivel central pentru domeniul serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat este încredinţată Ministerul Energiei, în calitate de autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate, având următoarele atribuţii:

 

  1. a) elaborează şi promovează Strategia naţională a serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, ca parte componentă a Strategiei Energetice Naţionale;
  2. b) iniţiază, elaborează şi promovează acte normative pentru domeniul său de activitate;
  3. c) avizează proiectele de acte normative elaborate de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale ce au implicaţii şi consecinţe asupra activităţilor specifice serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;
  4. d) iniţiază şi propune măsuri pentru perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional necesar întăririi capacităţii decizionale şi manageriale a autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la înfiinţarea, organizarea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, precum şi în ceea ce priveşte administrarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente;
  5. e) colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări şi reprezintă Guvernul în relaţiile internaţionale în domeniul serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;
  6. f) colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii şi responsabilităţi în domeniul serviciilor de utilităţi publice sau în legătură cu acestea;
  7. g) îndrumă autorităţile administraţiei publice locale în vederea înfiinţării, organizării, exploatării şi gestionării eficiente a serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;
  8. h) solicită informaţii autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi persoanelor fizice sau juridice cu privire la activităţile specifice serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;
  9. i) furnizează informaţii cu privire la activităţile specifice serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

 

(2)  Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în calitate de autoritate a administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului, urbanism şi arhitectură, locuire, locuinţe, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, lucrări publice, construcţii, administraţie publică centrală şi locală, programe şi proiecte de infrastructură pentru dezvoltarea serviciilor publice comunitare, exercită următoarele atribuţii:

 

  1. a) îndrumă autorităţile administraţiei publice locale în vederea înfiinţării şi organizării eficiente a serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;
  2. b) implementează programe de investiţii pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;
  3. c) iniţiază, elaborează şi promovează acte normative pentru domeniul său de activitate;
  4. d) fundamentează, avizează şi coordonează, la nivel central, stabilirea alocării resurselor financiare guvernamentale pentru domeniul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;
  5. e) elaborează şi implementează sistemul de monitorizare a îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a indicatorilor de performanţă şi, după caz, a standardelor de calitate aferente serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;
  6. f) coordonează şi monitorizează implementarea programelor guvernamentale de investiţii în serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, inclusiv a programelor de investiţii realizate prin cofinanţare externă din fonduri ale Uniunii Europene sau împrumuturi de la organisme financiare internaţionale;
  7. g) promovează proiectele de acte normative propuse de autorităţile administraţiei publice locale ce au implicaţii şi consecinţe asupra activităţii specifice serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

 

 

(la 16-07-2021 Capitolul II^1  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

CAP. III

 

Autoritatea de reglementare competentă

(la 16-07-2021 Titlul Capitolului III  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

SECŢIUNEA 1

Atribuţii şi competenţe

ART. 13

Abrogat.

 

(la 16-07-2021 Articolul 13  din  Sectiunea 1 , Capitolul III  a fost abrogat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 14

(1)  A.N.R.E. elaborează, stabileşte şi urmăreşte aplicarea ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar funcţionării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.

(2)  A.N.R.E. are următoarele atribuţii şi competenţe:

 

  1. a) reglementează activităţile de producere a energiei termice, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice;
  2. b) monitorizează şi controlează operatorii SACET cu privire la respectarea reglementărilor emise de autoritatea de reglementare competentă;
  3. c) elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui, reglementări tehnice şi comerciale, conform competenţelor care îi sunt stabilite prin lege;
  4. d) reglementează modul de determinare a zonelor de protecţie şi siguranţă pentru SACET;
  5. e) elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui, regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică;
  6. f) elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui, caietul de sarcini-cadru pentru realizarea serviciului public de alimentare cu energie termică prin SACET;
  7. g) elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui, contractul-cadru şi convenţia-cadru privind comercializarea energiei termice;
  8. h) elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui, regulamentul/metodologia privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum;
  9. i) elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui, regulamentul pentru acordarea licenţelor;
  10. j) acordă/modifică/suspendă/refuză ori retrage licenţe operatorilor serviciului public de alimentare cu energie termică;
  11. k) elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui, regulamentul pentru acordarea/suspendarea/retragerea autorizaţiilor pentru montarea, punerea în funcţiune, repararea şi exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor;
  12. l) dezvoltă o bază de date pentru monitorizarea SACET-urilor şi a serviciului public de alimentare cu energie termică, în vederea analizei comparative a indicatorilor de performanţă;
  13. m) asigură accesul autorităţilor administraţiei publice centrale la informaţiile pe care le deţine, necesare la elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniul energiei termice;
  14. n) raportează anual Guvernului, până la data de 30 iunie pentru anul precedent, şi publică pe site starea serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

 

 

(la 16-07-2021 Articolul 14 din Sectiunea 1 , Capitolul III  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

──────────

Conform <LLNK 12021   196 10 201   0 51>articolului VII din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021, până la elaborarea şi aprobarea prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare din Domeniul Energiei a actelor normative prevăzute la art. 14 din Legea nr. 325/2006, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta este modificată şi completată prin prezenta lege, sunt aplicabile prevederile din reglementările tehnice şi comerciale emise de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice în domeniul serviciului public de alimentare cu energie termică

──────────

 

ART. 15

(1)  Desfăşurarea activităţilor specifice serviciului public pentru alimentarea cu energie termică printr-un SACET, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza regulamentului serviciului, a caietului de sarcini al serviciului şi a licenţei emise de A.N.R.E. în condiţiile prezentei legi.

(2)  Activităţile specifice serviciului public de alimentare cu energie termică, pentru care A.N.R.E. acordă licenţe, sunt următoarele:

 

  1. a) producerea energiei termice, cu excepţia producerii energiei termice în cogenerare;
  2. b) transportul energiei termice;
  3. c) distribuţia energiei termice;
  4. d) furnizarea energiei termice.

 

(3)  Activitatea de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare se desfăşoară în baza unei licenţe acordate de A.N.R.E. în conformitate cu legislaţia din sectorul energiei electrice.

(4)  Pentru realizarea tuturor activităţilor cuprinse în serviciul public de alimentare cu energie termică în cadrul unui SACET cu un singur producător de energie termică se acordă o singură licenţă, cu excepţia producerii de energie termică în cogenerare, pentru care se acordă o licenţă separată, conform prevederilor alin. (3).

(5)  În cazul în care în cadrul unui SACET există mai mulţi producători de energie termică, autoritatea de reglementare competentă acordă licenţe distincte fiecăruia dintre aceştia, pentru exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei termice pe care le deţin.

(6)  Procedura de acordare, modificare, suspendare şi retragere a licenţelor, termenele şi condiţiile de acordare, constând în criterii, limite de putere, atestări, avize, garanţii şi altele asemenea, diferenţiate pe categorii de activităţi, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al preşedintelui autorităţii de reglementare competente.

 

(la 16-07-2021 Articolul 15 din Sectiunea 1 , Capitolul III  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 16

(1)  Pentru obţinerea licenţei, solicitantul va înregistra cererea la autoritatea de reglementare competentă.

(2)  Solicitantul va ataşa la cerere actele şi documentele care probează îndeplinirea de către acesta a condiţiilor economice, financiare, tehnice şi profesionale stabilite pe categorii de capacităţi energetice şi de activităţi în domeniu.

(3)  Refuzul acordării unei licenţe, lipsa de răspuns înăuntrul termenului şi orice altă soluţie a autorităţii competente, considerate de solicitant ilegale şi prejudiciabile, pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, în condiţiile legii.

(4)  La stabilirea condiţiilor de acordare a licenţelor se iau în considerare, după caz, următoarele elemente:

 

  1. a) protecţia sănătăţii şi siguranţei publice;
  2. b) protecţia mediului;
  3. c) ocuparea terenurilor şi alegerea amplasamentelor;
  4. d) eficienţa energetică;
  5. e) natura surselor primare;
  6. f) caracteristicile specifice solicitantului, cum ar fi: capacităţile tehnice, economice şi financiare;
  7. g) contribuţia la crearea de capacităţi energetice de producere a energiei termice din surse regenerabile;
  8. h) contribuţia la crearea de capacităţi energetice de producere pentru reducerea emisiilor;
  9. i) valorificarea eficientă şi raţională a resurselor de materie primă energetică.

 

 

(la 16-07-2021 Articolul 16 din Sectiunea 1 , Capitolul III  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 27, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

SECŢIUNEA a 2-a

 

Suspendarea şi retragerea licenţelor

(la 16-07-2021 Titlul Sectiunii a 2-a din Capitolul III a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 17

(1)  În caz de neîndeplinire de către titularul licenţei a obligaţiilor sale legale, precum şi în caz de nerespectare a condiţionărilor, limitărilor, restricţiilor, interdicţiilor sau a sarcinilor stabilite prin licenţă, constatate de autoritatea de reglementare competentă din oficiu ori la sesizarea unor terţi sau la notificarea de către titular, autoritatea de reglementare competentă va proceda după cum urmează:

 

  1. a) în cazul în care neîndeplinirea sau nerespectarea obligaţiilor nu este imputabilă titularului, va dispune:

 

–  un termen de conformare, dacă situaţia creată este remediabilă;

–  retragerea licenţei, dacă situaţia creată este iremediabilă;

 

  1. b) în cazul în care neîndeplinirea sau nerespectarea obligaţiilor este imputabilă titularului, va dispune:

 

–  suspendarea licenţei, integral sau parţial, pe o perioadă fixată pentru remedierea situaţiei create şi pentru conformare cu licenţa, dacă situaţia creată este remediabilă;

–  retragerea licenţei, dacă situaţia creată este iremediabilă.

 

 

(2)  Autoritatea de reglementare competentă retrage licenţa, în cazul decăderii, incapacităţii sau al falimentului titularului, precum şi la încetarea concesiunii ori a locaţiunii capacităţii energetice, la vânzarea capacităţii de către titular sau la încetarea contractului de delegare a gestiunii.

(3)  În timpul sezonului de încălzire, operaţiunile de suspendare ori de retragere a unei licenţe sunt permise doar cu avizul favorabil al autorităţii administraţiei publice locale care are atribuţii privind asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, potrivit legii.

 

(la 16-07-2021 Articolul 17 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 29, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

SECŢIUNEA  a 3-a

Drepturile şi obligaţiile ce decurg din licenţe

 

(la 16-07-2021 Capitolul III  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

ART. 17^1

Activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului licenţei.

 

(la 16-07-2021 Secţiunea a 3-a din Capitolul III  a fost completată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 17^2

Pe durata de valabilitate a licenţelor, titularii de licenţe sunt obligaţi:

 

  1. a) să respecte condiţiile care însoţesc licenţa;
  2. b) să ţină situaţii contabile separate pentru activităţile care fac obiectul licenţelor acordate de autoritatea de reglementare competentă şi să întocmească rapoarte anuale în formatul solicitat de autoritatea de reglementare competentă;
  3. c) să constituie şi să menţină garanţii financiare care să le permită desfăşurarea activităţii şi asigurarea continuităţii serviciului;
  4. d) să pună la dispoziţia autorităţii competente informaţiile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acesteia.

 

 

(la 16-07-2021 Sectiunea  a 3-a  din  Capitolul III  a fost completată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

SECŢIUNEA  a 4-a

Drepturile şi obligaţiile titularilor de licenţă  asupra proprietăţii terţilor

 

(la 16-07-2021 Capitolul III  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

ART. 17^3

(1)  Dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţilor energetice din cadrul SACET se întinde pe toată durata funcţionării capacităţilor, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii. În exercitarea acestui drept titularul licenţei poate:

 

  1. a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii;
  2. b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;
  3. c) să desfiinţeze sau să reducă culturi, plantaţii ori alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesare executării operaţiilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

 

(2)  Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană cuprinde dreptul de acces şi de executare a lucrărilor la locul de amplasare a capacităţilor energetice cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii şi avarii.

(3)  Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activităţi desfăşurate în zona de executare a lucrărilor de realizare ori retehnologizare de capacităţi energetice, precum şi a operaţiilor de revizie sau reparaţie la capacitatea în funcţiune, titularul licenţei are dreptul de a obţine restrângerea ori sistarea, pe toată durata lucrărilor, a activităţilor desfăşurate în vecinătate de alte persoane.

(4)  Titularul licenţei este obligat să înştiinţeze în scris proprietarul bunurilor sau prestatorul activităţilor care vor fi afectate ca urmare a lucrărilor la capacităţile energetice, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarii sunt înştiinţaţi în termenul cel mai scurt.

(5)  Titularul licenţei este obligat să plătească proprietarilor despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse, să degajeze terenul şi să îl repună în situaţia anterioară, în cel mai scurt timp posibil.

(6)  La încetarea exercitării drepturilor prevăzute la alin. (2), titularul licenţei este obligat să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială.

(7)  Dreptul de acces la utilităţile publice, prevăzut la alin. (2), trebuie exercitat de titularul licenţei cu bună-credinţă şi în mod rezonabil, fără a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilităţi publice.

 

(la 16-07-2021 Secţiunea a 4-a din Capitolul III  a fost completată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

CAP. IV

Investiţii în domeniul energiei termice

SECŢIUNEA 1

Surse de finanţare

ART. 18

(1) Lucrările de investiţii în domeniul energiei termice pot fi finanţate din:

  1. a) fonduri proprii ale operatorului şi/sau fonduri de la bugetul local, în conformitate cu obligaţiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii;
  2. b) credite bancare, care pot fi garantate de autorităţile administraţiei publice locale, de Guvern sau de alte entităţi specializate în acordarea de garanţii bancare;
  3. c) fonduri nerambursabile obţinute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;
  4. d) taxe speciale, instituite la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit legii;
  5. e) fonduri transferate de la bugetul de stat ca participare la cofinanţarea unor proiecte realizate cu finanţare externă, precum şi din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, cu respectarea legislaţiei în vigoare;
  6. f) abrogată;

(la 16-07-2021 Litera f)  din  Alineatul (1) , Articolul 18 , Sectiunea 1 , Capitolul IV  a fost abrogată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. g) surse financiare, rezultate din tranzacţionarea unităţilor de reducere de emisii de gaze cu efect de seră;
  2. h) alte surse, în condiţiile legii.

 

(2)  Redevenţa aferentă contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se constituie exclusiv ca sursă pentru finanţarea lucrărilor de investiţii în sistemul respectiv. La stabilirea nivelului redevenţei, autoritatea publică locală ia în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea serviciului/activităţii de utilităţi publice şi gradul de suportabilitate al populaţiei.

(la 16-07-2021 Alineatul (2) din Articolul 18 , Sectiunea 1 , Capitolul IV  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 32, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

ART. 19

(1)  Documentaţia privind organizarea şi derularea procedurii de delegare a gestiunii se elaborează în conformitate cu legislaţia specifică fiecărui tip de contract. Caietele de sarcini şi criteriile de selecţie aplicabile în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se elaborează şi se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, cu respectarea dispoziţiilor legislaţiei aplicabile tipului de contract de delegare a gestiunii adoptat.

(2)  Contractele de delegare a gestiunii vor fi însoţite de anexele prevăzute la <LLNK 12006    51 13 2;3     53>art. 29 alin. (10) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi vor cuprinde, în mod obligatoriu, clauzele menţionate la <LLNK 12006    51 13 2;3     53>art. 29 alin. (11) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la investiţii, precum şi la modul de finanţare a investiţiilor aferente SACET.

 

(la 16-07-2021 Articolul 19 din Sectiunea 1 , Capitolul IV  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 20

În cazul gestiunii delegate, bunurile realizate de operatori în conformitate cu programele de investiţii impuse prin contractul de delegare a gestiunii constituie bunuri de retur care revin de drept, la expirarea contractului, unităţilor administrativ-teritoriale gratuit şi libere de sarcini şi sunt integrate domeniului public al acestora. În contractul de delegare a gestiunii se stipulează şi modul de restituire sau repartiţie, după caz, a acestor investiţii la încetarea, din orice cauză, a contractului.

 

(la 16-07-2021 Articolul 20 din Sectiunea 1 , Capitolul IV  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 34, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

SECŢIUNEA a 2-a

Facilităţi

ART. 21

Investiţiile în SACET beneficiază de facilităţile legale în vigoare în momentul încheierii tranzacţiei. Facilităţile obţinute se stipulează în contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică şi rămân valabile pe perioada stabilită la încheierea acestuia, cu excepţia adoptării unor dispoziţii legale mai favorabile operatorului.

 

CAP. V

Surse regenerabile de energie termică

SECŢIUNEA 1

Definirea surselor

ART. 22

(1) În condiţiile prezentei legi, se consideră surse regenerabile de energie termică următoarele:

  1. a) energia solară;
  2. b) energia geotermală;

b^1) energia eoliană;

 

(la 16-07-2021 Alineatul (1)  din  Articolul 22 , Sectiunea 1 , Capitolul V  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. c) energia conţinută în fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţe vegetale şi reziduuri de origine animală, silvicultură şi industrii conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi comunale, orăşeneşti şi municipale, denumită biomasă;
  2. d) energia conţinută în gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit;
  3. e) energia conţinută în gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate;
  4. f) energia conţinută în produse secundare gazoase, obţinute prin fermentare din materii reziduale organice, formând categoria de combustibil gazos, denumită biogaz;
  5. g) energia conţinută în produse lichide obţinute prin distilarea materiei organice fermentate, formând categoria de combustibil lichid, denumită alcool carburant;
  6. h) energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate în prezent.

 

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot iniţia şi finanţa programe pentru utilizarea surselor regenerabile de energie termică.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Condiţiile tehnice de utilizare şi comercializare

ART. 23

A.N.R.E. reglementează condiţiile tehnice de acces la reţelele termice.

 

(la 16-07-2021 Articolul 23 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 36, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

SECŢIUNEA a 3-a

 

Abrogată.

(la 16-07-2021 Sectiunea a 3-a  din  Capitolul V  a fost abrogată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 24

Abrogat.

 

(la 16-07-2021 Articolul 24  din  Sectiunea a 3-a , Capitolul V  a fost abrogat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

CAP. VI

Piaţa de energie termică

SECŢIUNEA 1

Participanţii la piaţa de energie termică

ART. 25

(1) Participanţii la piaţa de energie termică sunt operatorii şi utilizatorii de energie termică.

(2) Centralele termice şi centralele electrice de termoficare care fac parte din SACET pot aparţine domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, domeniului privat al statului, precum şi persoanelor juridice, în condiţiile legii.

(3) Centralele termice şi centralele electrice de termoficare care fac parte din SACET pot fi, după caz, supuse procesului de privatizare, pot fi date în administrare sau concesionate ori pot fi incluse în orice forme de asociere sau parteneriat public-privat, în condiţiile prevăzute de lege.

(4)  Racordarea la reţelele de transport sau de distribuţie a energiei termice, care aparţin proprietăţii publice sau private a unităţilor administrativ-teritoriale, este liberă pentru orice producător de energie termică, în condiţiile legii.

 

(la 16-07-2021 Articolul 25  din  Sectiunea 1 , Capitolul VI  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

(5)  Autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară pot decide să suporte în tot sau în parte costurile de racordare a consumatorilor şi/sau a producătorilor, în funcţie de interesul comunităţii, cu respectarea prevederilor legale şi a condiţiilor de acordare a ajutorului de stat.

 

(la 16-07-2021 Articolul 25  din  Sectiunea 1 , Capitolul VI  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

SECŢIUNEA a 2-a

Contorizarea utilizatorilor de energie termică

ART. 26

(1) Este obligatorie montarea grupurilor de măsurare a energiei termice în punctele de delimitare/ separare a instalaţiilor din punctul de vedere al proprietăţii sau al dreptului de administrare ori în alte puncte, convenite între părţile contractante.

(2) Grupurile de măsurare a energiei termice, montate în punctul de delimitare/separare a instalaţiilor din punctul de vedere al proprietăţii sau al dreptului de administrare ori în alte puncte convenite între părţile contractante, fac parte din reţelele termice ale SACET.

(3) Achiziţionarea şi montarea grupurilor de măsurare a energiei termice în vederea contorizării la nivel de branşament termic într-un SACET revin autorităţilor administraţiei publice locale.

(4) Întreţinerea, repararea, verificarea metrologică şi înlocuirea grupurilor de măsurare a energiei termice în cazul condominiilor intră în responsabilitatea operatorului serviciului. Costul acestor operaţiuni va fi evidenţiat distinct în preţul energiei termice.

(5) Se interzice orice intervenţie neautorizată asupra grupurilor de măsurare a energiei termice.

 

ART. 27

Utilizatorul de energie termică are dreptul de a solicita, în cazuri justificate, repararea, înlocuirea sau verificarea metrologică a grupurilor de măsurare a energiei termice.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Relaţii contractuale

ART. 28

(1) Contractul de furnizare a energiei termice se încheie, la nivel de branşament termic, între operatorul care are şi calitatea de furnizor şi utilizatorii de energie termică.

(2) În cazul condominiilor, contractul de furnizare a energiei termice, la solicitarea operatorului care are şi calitatea de furnizor, este însoţit de convenţii, încheiate de acesta cu fiecare consumator din condominiu, alimentat prin acelaşi branşament termic, cu respectarea prevederilor din contractul-cadru de furnizare a energiei termice.

(3)  Contractul de furnizare a energiei termice şi convenţiile individuale trebuie să prevadă clauze privind accesul persoanelor autorizate pe proprietatea utilizatorului în scopul preluării informaţiilor de la aparatele şi dispozitivele sistemului de repartizare a costurilor şi în vederea restricţionării consumului individual în caz de neplată.

(la 16-07-2021 Alineatul (3) din Articolul 28 , Sectiunea a 3-a , Capitolul VI  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 39, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

SECŢIUNEA a 4-a

Repartizarea costurilor

ART. 29

(1)  În cazul consumatorilor dintr-un condominiu, alimentaţi printr-un branşament termic comun, este obligatorie montarea de către proprietari/locatari a repartitoarelor de costuri. Repartizarea costurilor individuale se realizează în baza metodologiei de repartizare a costurilor, elaborată şi aprobată de A.N.R.E.

(la 16-07-2021 Alineatul (1) din Articolul 29 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VI  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

(2) Repartitoarele de costuri fac parte integrantă din instalaţiile de utilizare aferente proprietăţii.

(3)  Montarea, întreţinerea şi exploatarea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, atât pentru încălzire, cât şi pentru apa caldă de consum, se efectuează numai de către persoane juridice autorizate de către autoritatea de reglementare competentă.

(la 16-07-2021 Alineatul (3) din Articolul 29 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VI  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

SECŢIUNEA a 5-a

Protecţia utilizatorului de energie termică

ART. 30

(1)  Debranşarea totală a instalaţiilor interioare de încălzire şi/sau pentru apă caldă menajeră ale unui utilizator tip condominiu care nu se află în zona unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termică se va face în următoarele condiţii cumulative:

 

  1. a) acordul scris al tuturor membrilor asociaţiei de proprietari, exprimat prin vot în cadrul adunării generale;
  2. b) anunţarea operatorului care are şi calitatea de furnizor şi a autorităţii administraţiei publice locale cu 30 de zile înainte de debranşare.

 

(la 16-07-2021 Alineatul (1) din Articolul 30 , Sectiunea a 5-a , Capitolul VI  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

(2)  Deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu care nu se află în zona unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termică se face doar cu intenţia înlocuirii sistemului de încălzire centralizat cu o sursă de producere a energiei termice, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

 

  1. a) acordul scris al asociaţiei de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenţiei de realizare de către consumator a unui sistem individual de încălzire;
  2. b) anunţarea, în scris, a operatorului care are şi calitatea de furnizor, cu cel puţin 30 de zile înainte.

 

(la 16-07-2021 Alineatul (2) din Articolul 30 , Sectiunea a 5-a , Capitolul VI  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

(3) Debranşarea unui utilizator de energie termică, altul decât cel de tip condominiu, se realizează cu anunţarea operatorului care are şi calitatea de furnizor, cu cel puţin 30 de zile înainte.

(4) Deconectările/debranşările prevăzute la alin. (1)-(3) nu se pot realiza în timpul sezonului de încălzire.

(5) Deconectările/debranşările prevăzute la alin. (1)-(3) se efectuează numai de către operatorul care are şi calitatea de furnizor, în termen de maximum 45 de zile de la data solicitării, după verificarea documentelor care dovedesc îndeplinirea condiţiilor cumulative impuse.

(6) Cheltuielile de deconectare/debranşare se suportă de către solicitant.

 

ART. 31

Calendarul de respectare a termenelor asumate pentru finalizarea contorizării la nivel de branşament termic şi montarea repartitoarelor de costuri pentru consumatorii de energie termică individuali, condiţiile de derulare şi sancţiunile în caz de nerespectare a dispoziţiilor pentru finalizarea contorizărilor la nivel de branşament termic, contorizărilor individuale şi repartizarea costurilor, precum şi termenul şi condiţiile de aplicare pentru preţul binom al energiei termice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

 

CAP. VII

Drepturile şi obligaţiile operatorilor serviciului şi ale utilizatorilor de energie termică

SECŢIUNEA 1

Drepturile operatorilor serviciului

ART. 32

Operatorii serviciului au, în principal, următoarele drepturi:

  1. a) să desfăşoare activităţi comerciale legate de vânzarea-cumpărarea energiei termice, prin exploatarea capacităţilor de producere şi a reţelelor termice;
  2. b) să solicite autorităţilor publice locale stabilirea, ajustarea şi/sau modificarea nivelului preţurilor şi/sau a tarifelor de transport, distribuţie şi/sau furnizare a energiei termice şi să încaseze contravaloarea energiei termice furnizate;

(la 16-07-2021 Litera b) din Articolul 32 , Sectiunea 1 , Capitolul VII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. c) să stabilească condiţiile tehnice de branşare sau de debranşare a utilizatorilor de energie termică la instalaţiile aflate în administrarea lor, cu respectarea normativelor tehnice şi în condiţiile prezentei legi;

(la 16-07-2021 Litera c) din Articolul 32 , Sectiunea 1 , Capitolul VII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. d) să utilizeze terenurile şi alte bunuri aflate în proprietatea unui terţ, cu respectarea prevederilor <LLNK 12006 51 13 281   0 46> 37 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 51/2006, pentru a asigura funcţionarea normală a instalaţiilor pe care le administrează şi le exploatează;
  2. e) să aibă acces, în condiţiile legii, la instalaţiile interioare ale utilizatorului de energie termică, conform contractelor/convenţiilor individuale de furnizare, ori de câte ori este necesară intervenţia la acestea;
  3. f) să presteze activităţi de informare, consultanţă sau să execute lucrări de reparaţii şi reabilitări la instalaţiile utilizatorilor de energie termică, în condiţiile convenite cu aceştia, în scopul creşterii eficienţei şi utilizării raţionale a energiei termice;

f^1) să solicite exprimarea unui punct de vedere de către autoritatea de reglementare competentă în ceea ce priveşte divergenţele cu autorităţile administraţiei publice locale referitoare la aplicarea reglementărilor emise de autoritatea competentă;

 

(la 16-07-2021 Articolul 32  din  Sectiunea 1 , Capitolul VII  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. g) să conteste, în contencios administrativ, actele emise de autoritatea de reglementare competentă sau de autorităţile administraţiei publice locale.

(la 16-07-2021 Litera g) din Articolul 32 , Sectiunea 1 , Capitolul VII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

 

ART. 33

(1)  Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor termice din SACET, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)  Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină în conformitate cu reglementările elaborate de autoritatea de reglementare competentă.

(3)  Pentru protecţia instalaţiilor de producere şi a reţelelor termice se interzice terţilor, persoane fizice sau juridice:

 

  1. a) să amplaseze construcţii de orice fel în zona de protecţie/siguranţă a obiectivelor SACET;
  2. b) să efectueze săpături în zona de protecţie/siguranţă a obiectivelor SACET fără avizul prealabil al operatorului;
  3. c) să depoziteze materiale în zona de protecţie/siguranţă a instalaţiilor;
  4. d) să intervină în orice mod asupra reţelelor termice;
  5. e) să blocheze în orice fel accesul la instalaţiile şi echipamentele de producere a energiei termice şi la reţelele de transport sau distribuţie a acesteia.

 

 

(la 16-07-2021 Articolul 33 din Sectiunea 1 , Capitolul VII  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 34

În cazul în care se realizează modificări ale traseelor şi amplasamentelor reţelelor termice existente, costurile acestora vor fi suportate de către cel care a generat modificarea respectivă.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Obligaţiile operatorilor serviciului

ART. 35

(1) Operatorii serviciului au, în principal, următoarele obligaţii:

  1. a) să respecte prevederile licenţei;

(la 16-07-2021 Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 35 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

a^1) să respecte prevederile contractului de delegare a gestiunii;

 

(la 16-07-2021 Alineatul (1)  din  Articolul 35 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. b) să asigure continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică;
  2. c) să respecte indicatorii de performanţă aprobaţi de autorităţile administraţiei publice locale;
  3. d) să asigure transparenţă totală în ceea ce priveşte calcularea facturilor pentru serviciile prestate;
  4. e) să asigure întocmirea de către o persoană fizică/juridică autorizată de A.N.R.E. a bilanţului energiei termice, aferent fiecărei activităţi prevăzute în licenţă şi aprobat de autoritatea administraţiei publice locale;

(la 16-07-2021 Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 35 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. f) să solicite desfiinţarea construcţiilor şi a altor obiective amplasate ilegal în zona de protecţie, precum şi a celor care nu respectă distanţele de siguranţă faţă de construcţiile şi instalaţiile proprii aferente activităţilor prevăzute în licenţă;
  2. g) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale şi autorităţii de reglementare competente informaţii privind activităţile prevăzute în licenţă;

(la 16-07-2021 Litera g) din Alineatul (1) , Articolul 35 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. h) să asigure securitatea serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET;
  2. i) să asigure accesul nediscriminatoriu la reţeaua termică pentru toţi utilizatorii şi producătorii de energie termică solicitanţi, în condiţiile legii;

(la 16-07-2021 Litera i) din Alineatul (1) , Articolul 35 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. j) să ţină situaţii contabile separate pentru fiecare activitate reglementată specifică serviciului public de alimentare cu energie termică, conform prevederilor legale;
  2. k) să asigure stocurile de combustibili şi piese de schimb, în aşa fel încât să respecte principiul continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică, în orice condiţii;
  3. l) să elaboreze proceduri/instrucţiuni specifice activităţii proprii, în conformitate cu prevederile legale.

 

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. b), serviciul public de alimentare cu energie termică poate fi întrerupt în următoarele condiţii: în caz de forţă majoră, de avarii, precum şi în perioadele programate pentru revizie. Utilizatorii de energie termică vor fi informaţi în detaliu asupra condiţiilor de întrerupere a serviciului public de alimentare cu energie termică.

 

ART. 36

(1) Operatorul serviciului răspunde pentru daunele provocate utilizatorului de energie termică din culpa sa în condiţiile stabilite prin contract şi, în special, dacă:

  1. a) nu începe furnizarea energiei termice la termenul contractat sau nu livrează energia termică în condiţiile stabilite în contract;
  2. b) nu anunţă utilizatorul de energie termică din timp cu privire la limitările sau întreruperile programate pentru lucrări planificate;
  3. c) după sistarea furnizării energiei termice cerută de utilizatorul de energie termică, nu reia furnizarea în primele 3 zile lucrătoare de la primirea, în scris, a notificării privind încetarea motivului sistării;
  4. d) nu respectă parametrii de calitate contractaţi pentru energia termică furnizată.

 

(2) Furnizorul de energie termică este îndreptăţit să recupereze de la producătorul sau de la utilizatorul de energie termică, după caz, daunele dovedite a fi din vina acestuia.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Drepturile utilizatorilor de energie termică

ART. 37

Utilizatorii de energie termică au, în principal, următoarele drepturi:

  1. a) să preia energia termică din instalaţiile de distribuţie în conformitate cu prevederile contractului de furnizare;
  2. b) să aibă acces la grupurile de măsurare a energiei termice utilizate pentru facturare;
  3. c) să solicite operatorului care are şi calitatea de furnizor remedierea defecţiunilor şi a deranjamentelor survenite la instalaţiile de distribuţie;
  4. d) să recupereze de la operatorul serviciului daunele dovedite a fi din vina acestuia;
  5. e) alte drepturi prevăzute în contractele încheiate cu furnizorul de energie termică, precum şi în <LLNK 12006 51 13 281   0 17>Legea nr. 51/2006;
  6. f) de a fi anunţat, din timp, despre întreruperea furnizării de energie termică;
  7. g) de a avea acces ori de a primi, la cerere, informaţii cu privire la structura costurilor/tarifelor percepute de operatorul care are şi calitatea de furnizor.

 

 

SECŢIUNEA a 4-a

Obligaţiile utilizatorilor de energie termică

ART. 38

(1) Utilizatorii de energie termică au, în principal, următoarele obligaţii:

  1. a) să achite la termen facturile emise de operatorul care are şi calitatea de furnizor; factura constituie titlu executoriu şi se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată; utilizatorii de energie termică sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se înscriu pe factură; neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere, conform prevederilor <LLNK 12006 51 13 2;3     53> 42 alin. (10) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

(la 16-07-2021 Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 38 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. b) să permită operatorului care are şi calitatea de furnizor, la solicitarea acestuia, întreruperea programată a alimentării cu energie termică pentru întreţinere, revizii şi reparaţii executate la instalaţiile acestuia;
  2. c) să permită accesul operatorului care are şi calitatea de furnizor la instalaţiile de utilizare a energiei termice aflate în folosinţa sau pe proprietatea sa, pentru verificarea funcţionării şi integrităţii acestora ori pentru debranşarea/ deconectarea instalaţiilor în caz de neplată sau de avarie;
  3. d) să nu consume energie termică ocolind sau afectând mijloacele de măsură.

 

(2)  Proprietarii apartamentelor individuale şi ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuit situate în imobile de tip condominiu, care nu sunt conectate la reţeaua de alimentare cu energie termică, plătesc o cotă-parte proporţională cu cota-indiviză, din cheltuielile cu energia termică înregistrată la branşamentul condominiului, cotă-parte stabilită conform regulamentului/metodologiei privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu.

(la 16-07-2021 Alineatul (2) din Articolul 38 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VII  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

ART. 39

Drepturile şi obligaţiile prevăzute în prezentul capitol se detaliază în regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică şi în prevederile contractului-cadru de furnizare a energiei termice, elaborate de A.N.R.E., şi se completează cu prevederile <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

(la 16-07-2021 Articolul 39 din Sectiunea a 4-a , Capitolul VII  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 50, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

CAP. VIII

Preţuri şi tarife

SECŢIUNEA 1

Stabilirea preţurilor şi a tarifelor

ART. 40

(1)  Preţurile reglementate pentru energia termică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă ce beneficiază de schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, destinată SACET, se aprobă prin decizie a autorităţii de reglementare competente şi au în vedere următoarele:

 

  1. a) pentru activitatea de producere a energiei termice în unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă se aplică prevederile schemei de sprijin, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
  2. b) pentru activitatea de producere a energiei termice în capacităţi de producere separată a energiei termice amplasate într-o centrală electrică de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, preţurile se stabilesc pe baza metodologiei aprobate de autoritatea de reglementare competentă.

 

(2)  Preţurile reglementate pentru energia termică produsă în centrale de cogenerare ce nu beneficiază de schema de sprijin, destinată SACET, se determină pe baza metodologiei elaborate de autoritatea de reglementare competentă şi se aprobă prin decizie a acesteia.

(3)  Pentru activitatea de producere a energiei termice în centrale termice, destinată SACET, şi pentru serviciile de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice prin SACET preţurile şi tarifele se stabilesc, se ajustează sau se modifică de către autorităţile administrativ-teritoriale, la solicitarea operatorilor, cu avizul autorităţii de reglementare competente, pe baza metodologiilor elaborate de autoritatea de reglementare competentă.

(4)  Preţul local, format din preţul de producere a energiei termice şi tarifele serviciilor de transport, distribuţie şi furnizare se stabilesc, se ajustează sau se modifică la solicitarea operatorilor serviciului public de alimentare cu energie termică, cu avizul autorităţii de reglementare competente, prin hotărâri ale autorităţilor administrativ-teritoriale, pe baza metodologiei elaborate de autoritatea de reglementare competentă.

(5)  Sumele încasate prin preţuri şi/sau tarife, corespunzătoare cheltuielilor pentru dezvoltarea şi modernizarea SACET, se constituie într-un cont distinct al operatorului şi se utilizează pe baza programului de dezvoltare avizat de autorităţile administraţiei publice locale implicate, exclusiv pentru scopul în care a fost constituit.

(6)  Pierderile tehnologice luate în calcul la aprobarea tarifelor pentru serviciul de transport şi distribuţie a energiei termice se aprobă de autoritatea administraţiei publice locale, având în vedere o documentaţie întocmită de operatorul care are şi calitatea de furnizor şi elaborată pe baza bilanţului energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de autoritatea de reglementare competentă; documentaţia este supusă unui aviz din partea autorităţii de reglementare competente.

(7)  Pentru energia termică produsă în unităţi de cogenerare şi pentru cea produsă în capacităţi de producere separată a energiei termice amplasate într-o centrală electrică de cogenerare, în cazurile în care, în vederea delegării gestiunii serviciului, prin contractele de delegare a gestiunii se negociază formule sau reguli de stabilire/ajustare a preţului energiei termice, acestea se avizează în prealabil de autoritatea de reglementare competentă. În acest caz, preţul se aprobă de autoritatea administraţiei publice locale implicată, potrivit regulilor stabilite, cu avizul autorităţii de reglementare competente.

(8)  Pentru energia termică produsă în centrale termice şi pentru serviciile de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, în cazurile în care, în vederea delegării gestiunii serviciului, prin contractele de delegare a gestiunii se negociază formule sau reguli de stabilire/ajustare a preţului/tarifelor aferent(e), acestea sunt aprobate prin hotărâre a unităţilor administrativ-teritoriale, cu avizul autorităţii de reglementare competente.

(9)  Preţurile locale de furnizare a energiei termice sunt aceleaşi pentru utilizatorii de energie termică, în condiţii similare de furnizare.

(10)  Preţurile locale pentru populaţie la care se facturează energia termică se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, potrivit legislaţiei în vigoare. La nivelul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, preţul local pentru populaţie este unic, indiferent de tehnologiile sistemului de producere, transport şi distribuţie a energiei termice sau de tipul combustibililor utilizaţi. În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale aprobă preţuri locale ale energiei termice facturate populaţiei mai mici decât preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei, acestea asigură din bugetele locale sumele necesare acoperirii diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei.

(11)  În cazul în care, după ajustarea preţurilor şi tarifelor, furnizorii de combustibili şi de energie electrică modifică preţurile de livrare, având ca efect majorarea preţului energiei termice produse, autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, aprobă recalcularea corespunzătoare a preţurilor locale şi, după caz, a preţurilor locale pentru populaţie, cu avizul autorităţii de reglementare competente, începând cu data primei livrări făcute la noile preţuri, fără modificarea nivelului costurilor celorlalte elemente de cheltuieli şi a cotei de profit, conform prevederilor metodologiei aprobate de autoritatea competentă, care are dreptul să prevadă praguri de insensibilitate şi periodicitate de ajustare.

(12)  Consumatorii de energie termică din spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă dintr-un condominiu plătesc preţul local.

(13)  Preţul pentru energia termică produsă şi livrată populaţiei prin alt sistem decât SACET, practicat de operatorii economici şi instituţiile publice, va fi aprobat de unitatea administrativ-teritorială pentru situaţia în care se solicită ajutor de încălzire.

(14)  Autorităţile administraţiei publice locale pot hotărî ca populaţia care primeşte energie termică de la operatori economici sau instituţii publice, conform prevederilor alin. (13), să beneficieze de preţul stabilit conform prevederilor alin. (10).

 

(la 16-07-2021 Articolul 40 din Sectiunea 1 , Capitolul VIII  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 41

Operatorii serviciului care practică preţuri şi/sau tarife sunt obligaţi să prezinte autorităţii de reglementare competente, la cererea acesteia:

(la 16-07-2021 Partea introductivă a articolului 41 din Sectiunea 1 , Capitolul VIII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. a) costurile fixe şi variabile, precum şi veniturile programate şi realizate, separat pentru fiecare dintre activităţile serviciului public de alimentare cu energie termică, în structura stabilită de autoritatea de reglementare competentă;

(la 16-07-2021 Litera a) din Articolul 41 , Sectiunea 1 , Capitolul VIII  a fost modificată de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

  1. b) modul de alocare a activelor, pasivelor, cheltuielilor şi veniturilor avute în vedere atunci când se întocmesc situaţiile contabile, conform art. 35 alin. (1) lit. j);
  2. c) alte informaţii necesare analizelor financiare şi economice pentru fundamentarea politicilor de tarifare.

 

ART. 42

Abrogat.

 

(la 16-07-2021 Articolul 42  din  Sectiunea 1 , Capitolul VIII  a fost abrogat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 53, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

SECŢIUNEA a 2-a

Protecţia socială

ART. 43

Odată cu reducerea graduală a subvenţiilor pentru energia termică, se asigură de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale ajutoare pentru încălzirea locuinţei familiilor şi persoanelor singure cu venituri reduse, în condiţiile legii.

 

(la 16-07-2021 Articolul 43 din Sectiunea a 2-a , Capitolul VIII  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

CAP. IX

Infracţiuni şi contravenţii

ART. 44

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

 

ART. 45

(1)  Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

 

  1. a) folosirea de către utilizator a apei calde de consum şi a agentului termic pentru încălzire pentru alte scopuri decât cele prevăzute în contract;
  2. b) golirea instalaţiilor de către utilizatorul/consumatorul serviciului în vederea executării unor modificări sau reparaţii fără acordul scris al operatorului serviciului şi al asociaţiei de proprietari, cu excepţia cazurilor de avarii sau de forţă majoră.

 

(2)  Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei debranşarea/deconectarea de la SACET a utilizatorului sau consumatorului de energie termică fără respectarea dispoziţiilor prezentei legi, cu excepţia faptei care constituie infracţiune şi care se pedepseşte conform prevederilor <LLNK 12017     0902 2G1   0 38>Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)  Constituie contravenţie, alta decât cele prevăzute în <LLNK 12014   121 12 241   0 18>Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei nerespectarea termenului-limită privind montarea de către proprietari/locatari a repartitoarelor de costuri.

(4)  Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte:

 

  1. a) neinstituirea de către operatorul serviciului a zonelor de protecţie şi siguranţă a SACET;
  2. b) montarea, punerea în funcţiune, repararea şi exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor de către o persoană juridică fără autorizaţie sau cu autorizaţie a cărei valabilitate a expirat;
  3. c) depozitarea de materiale în zona de siguranţă a obiectivelor SACET;
  4. d) efectuarea de săpături în zona de siguranţă fără avizul prealabil al operatorului SACET;
  5. e) nerespectarea de către autorităţile administraţiei publice locale a prevederilor regulamentului-cadru la elaborarea regulamentului de serviciu propriu;
  6. f) nerespectarea de către operatorul serviciului a prevederilor regulamentului de serviciu;
  7. g) neasigurarea stocurilor de combustibili şi a necesarului de piese de schimb pentru funcţionarea SACET;
  8. h) neîntocmirea de către operatorul serviciului a bilanţului energiei termice, aferent fiecărei activităţi prevăzute în licenţă.

 

(5)  Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei următoarele fapte:

 

  1. a) neîntocmirea situaţiilor contabile aferente serviciului separat de alte servicii sau activităţi pe care operatorul le desfăşoară;
  2. b) amplasarea de construcţii de orice fel în zona de siguranţă a SACET.

 

(6)  Constituie contravenţii şi se sancţionează operatorii economici cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei pentru următoarele fapte:

 

  1. a) nerespectarea ordinelor şi deciziilor autorităţii de reglementare competente;
  2. b) nefurnizarea sau furnizarea incompletă/eronată a datelor şi informaţiilor solicitate de autoritatea de reglementare competentă, neîndeplinirea măsurilor dispuse şi/sau refuzul de a da curs convocării adresate de către aceasta;
  3. c) neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condiţiilor de valabilitate ale autorizaţiilor/licenţelor.

 

(7)  Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte:

 

  1. a) practicarea de către producătorii de energie termică şi/sau operatorii serviciului a altor preţuri decât cele stabilite de autoritatea de reglementare competentă, de autoritatea administraţiei publice locale sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, după caz;
  2. b) practicarea de către operatorii economici şi instituţiile publice a altor preţuri pentru energia termică produsă şi livrată populaţiei decât cele aprobate de autoritatea de reglementare competentă;
  3. c) fundamentarea şi susţinerea cererii de stabilire sau de ajustare a preţurilor de către producătorii de energie termică şi/sau operatorul care are şi calitatea de furnizor cu date eronate, în scopul obţinerii unor preţuri mai mari, dacă fapta nu constituie infracţiune;
  4. d) prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică fără contract de delegare a gestiunii, încheiat în condiţiile legii cu autoritatea administraţiei publice locale, sau cu contract de delegare a gestiunii expirat ori reziliat, conform legislaţiei în vigoare;
  5. e) prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică fără licenţă sau cu licenţă a cărei valabilitate a expirat.

 

 

(la 16-07-2021 Articolul 45 din Capitolul IX  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 55, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 46

(1)  Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 45 se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţii de reglementare competente şi/sau ai autorităţii administraţiei publice locale, conform atribuţiilor stabilite în prezenta lege şi în <LLNK 12006    51 13 2;1   0 30>Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)  În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 45 alin. (7) lit. a)-c), preţurile stabilite greşit se corectează, iar sumele încasate în mod necuvenit se restituie utilizatorilor de energie termică, bugetului local sau bugetului de stat, după caz.

(3)  Contravenţiilor prevăzute la art. 45 le sunt aplicabile dispoziţiile <LLNK 12001     2132 3Q1   0 32>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin <LLNK 12002   180 10 201   0 18>Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

(la 16-07-2021 Articolul 46 din Capitolul IX  a fost modificat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 47

Abrogat.

 

(la 01-02-2014 Art. 47 a fost abrogat de <LLNK 12012   187 10 201   0110>art. 184 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.)

 

ART. 47^1

Sustragerea de energie termică constituie infracţiune de furt şi se pedepseşte conform prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

 

(la 16-07-2021 Capitolul IX  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 57, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 48

Deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării grupurilor de măsurare a energiei termice ori distrugerea sigiliilor aplicate acestora constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

 

ART. 49

Abrogat.

(la 01-02-2014 Art. 49 a fost abrogat de <LLNK 12012   187 10 201   0110>art. 184 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.)

 

 

ART. 49^1

Montarea şi punerea în funcţiune a unor instalaţii sau echipamente în interiorul unei locuinţe sau al unui condominiu, care pun în pericol sănătatea populaţiei sau integritatea infrastructurii edilitare, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

 

(la 16-07-2021 Capitolul IX  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 58, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

ART. 50

Abrogat.

(la 01-02-2014 Art. 50 a fost abrogat de <LLNK 12012   187 10 201   0110>art. 184 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.)

 

 

ART. 51

Abrogat.

(la 01-02-2014 Art. 51 a fost abrogat de <LLNK 12012   187 10 201   0110>art. 184 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.)

 

 

ART. 51^1

(1)  Infracţiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele abilitate, potrivit legii.

(2)  Ori de câte ori reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţilor de reglementare competente şi/sau ai autorităţii administraţiei publice locale iau cunoştinţă de săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute de prezenta lege vor sesiza de îndată despre aceasta organele abilitate potrivit legii.

 

(la 16-07-2021 Capitolul IX  a fost completat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 59, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

CAP. X

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 52

(1) În termen de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a <LLNK 12006    51 13 281   0 17>Legii nr. 51/2006, A.N.R.S.C. elaborează şi aprobă regulamentul-cadru şi caietul de sarcini-cadru ale serviciului public de alimentare cu energie termică.

(2) Compartimentele energetice ale autorităţilor administraţiei publice locale vor fi înfiinţate, după caz, după data de 1 octombrie 2006.

(3) Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, compartimentele energetice ale autorităţilor administraţiei publice locale au obligaţia elaborării regulamentului propriu, în conformitate cu prevederile regulamentului-cadru.

 

ART. 53

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, regiile de termoficare se vor reorganiza, prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale, în societăţi comerciale, în condiţiile legii.

 

ART. 54

(1) Se interzic proiectarea, execuţia şi punerea în funcţiune a SACET fără dotarea lor corespunzătoare cu dispozitive de măsurare-înregistrare a cantităţilor de energie termică produse şi/sau facturate.

(2) Proiectarea şi realizarea noilor imobile tip condominiu cu destinaţie de locuinţe sau cu destinaţie mixtă – locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie -, având sursă comună de alimentare cu energie termică sau racordate la reţelele publice de distribuţie, trebuie să asigure individualizarea consumurilor şi condiţiile de montare a sistemelor de măsurare-înregistrare-repartizare a consumurilor pentru întregul imobil şi pentru fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie.

(3) Abrogat.

(la 16-07-2021 Alineatul (3)  din  Articolul 54 , Capitolul X  a fost abrogat de <LLNK 12021   196 10 201   0117>Punctul 60, Articolul I din LEGEA nr. 196 din 12 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 13 iulie 2021)

 

 

ART. 55

Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile <LLNK 12006    51 13 281   0 17>Legii nr. 51/2006.

 

ART. 56

Prezenta lege intră în vigoare la data de 21 martie 2007, cu excepţia prevederilor art. 52 alin. (2) şi (3) şi ale art. 54 alin. (1) şi (2), care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ART. 57

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă <LLNK 12002    73132 311   0 32>Ordonanţa Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 31 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi <LLNK 11999   162180 301   0 46>Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 29 octombrie 1999, aprobată cu modificări prin <LLNK 12002   328 10 201   0 18>Legea nr. 328/2002, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor <LLNK 11991     0221 201   0  7>art. 75 şi ale <LLNK 11991     0221 201   0 55>art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucureşti, 14 iulie 2006.

Nr. 325.

 

Omfp 3103/2017

ANEXA 2
REGLEMENTĂRI CONTABILE
privind organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă de către persoanele juridice
fără scop patrimonial
CAPITOLUL 1
Sfera de aplicare
1. Categoriile de persoane juridice fără scop patrimonial care pot organiza şi conduce
contabilitatea în partidă simplă sunt următoarele:
a) unităţile de cult;
b) asociaţiile de proprietari.
2. Au obligaţia de a organiza şi conduce contabilitatea în partidă simplă persoanele juridice fără
scop patrimonial care, prin actul normativ de înfiinţare, prin legi speciale sau prin alte acte
normative, au obligaţia ţinerii contabilităţii în partidă simplă.
CAPITOLUL 2
Organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă
A. Dispoziţii generale
1. (1) Sistemul de contabilitate în partidă simplă, în sensul prezentelor reglementări, reprezintă
ansamblul registrelor şi documentelor financiar-contabile, legal reglementate, care servesc la
evidenţierea în contabilitate, în mod obligatoriu cronologic şi sistematic, a operaţiunilor
economico-financiare consemnate în documentele justificative.
(2) Prezentele reglementări privind contabilitatea în partidă simplă se bazează pe contabilitatea
de angajamente. Astfel, operaţiunile economico-financiare se înregistrează atunci când acestea se
produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.
2. (1) Nomenclatorul registrelor şi formularelor financiar-contabile, utilizate de persoanele
juridice fără scop patrimonial care organizează şi conduc contabilitatea în partidă simplă, modelele
registrelor şi formularelor financiar-contabile, precum şi normele specifice de utilizare a acestora,
sunt prevăzute în anexa la prezentele reglementări.
(2) Modelele documentelor financiar-contabile pot fi adaptate în funcţie de specificul şi de
necesităţile persoanelor juridice fără scop patrimonial.
(3) Persoanele juridice fără scop patrimonial pot utiliza formularele financiar-contabile prevăzute
în anexa la prezentele reglementări, sau numai o parte dintre acestea, în funcţie de elementele
specifice activităţii desfăşurate, astfel încât acestea să permită determinarea informaţiilor necesare
pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
3. În funcţie de necesităţi, persoanele juridice fără scop patrimonial care conduc contabilitatea în
partidă simplă pot utiliza şi alte formulare financiar-contabile prevăzute de Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiar-contabile. În acest caz, elementele
referitoare la conturi, debit, credit, semnături de aprobare, avizare, precum şi alte elemente
similare, nu se completează.
4. Persoanele juridice fără scop patrimonial pot folosi şi alte formulare prevăzute în mod expres
de acte normative care reglementează activităţi economice specifice.
5. Formularele financiar-contabile pot fi pretipărite sau editate cu ajutorul sistemelor
informatice de prelucrare automată a datelor.
6. În condiţiile utilizării sistemelor informatice, trebuie să fie respectate criteriile minimale
privind programele informatice utilizate în domeniul financiar-contabil, prevăzute în Normele
generale de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiar-contabile.
7. Persoanele juridice fără scop patrimonial care conduc contabilitatea în partidă simplă nu
întocmesc situaţii financiare anuale.
8. Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate, lunar se
întocmeşte “Situaţia soldurilor elementelor de activ şi de pasiv” (cod 14-6-30/d), pe baza datelor
înscrise şi totalizate în fişe şi jurnale contabile.
9. Prevederile Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial,
prevăzute în anexa nr. 1 la ordin se aplică în mod corespunzător, respectiv adaptate la cerinţele
sistemului de contabilitate în partidă simplă, şi de către persoanele juridice fără scop patrimonial
care organizează şi conduc contabilitatea în partidă simplă, potrivit prezentelor reglementări.
10. Persoanele care au obligaţia gestionării patrimoniului persoanelor juridice fără scop
patrimonial menţionate la capitolul 1 răspund, potrivit legii, pentru aplicarea corectă a acestor
reglementări, precum şi de transpunerea corectă a soldurilor în cazurile menţionate la capitolul 2
lit. B pct. 19 şi 20.
B. Norme generale privind documentele financiar-contabile
1. Contabilitatea în partidă simplă se ţine în limba română şi în moneda naţională.
2. Orice operaţiune economico-financiară se consemnează în momentul efectuării ei într-un
document care stă la baza evidenţierii în contabilitatea în partidă simplă, dobândind astfel calitatea
de document justificativ.
3. Documentele justificative care se evidenţiază în contabilitatea în partidă simplă angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate, în condiţiile prevăzute de legea contabilităţii.
4. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:
– denumirea documentului;
– denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei juridice/adresa persoanei fizice
care întocmeşte documentul;
– numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
– codul de identificare fiscală (când este cazul);
– menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este
cazul);
– conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al
efectuării acesteia;
– datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz;
– numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea
operaţiunii economico-financiare.
5. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de
document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele
legale în vigoare.
6. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă, sau prin utilizarea
sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, după caz.
7. În documentele financiar-contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau alte asemenea
procedee, şi nici lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea sau file lipsă.
Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, concomitent înscriinduse
alături textul sau cifra corectă.
Corectarea se face în toate exemplarele documentului şi se confirmă prin semnătura persoanei
care a întocmit/corectat documentul, menţionându-se şi data efectuării corecturii.
În cazul documentelor financiar-contabile la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza
cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care
normele de utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul întocmit greşit se anulează şi se
păstrează sau rămâne în carnetul respectiv.
8. Pentru a putea fi evidenţiate în contabilitate, operaţiunile economico-financiare ale
persoanelor juridice fără scop patrimonial trebuie să fie justificate cu documente originale,
întocmite sau reconstituite potrivit prevederilor legale.
9. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente financiar-contabile,
persoanele juridice fără scop patrimonial vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de
maximum 30 de zile de la constatare, iar în caz de forţă majoră, în termen de 90 de zile de la
constatarea încetării acesteia.
10. Arhivarea şi păstrarea registrelor şi a documentelor justificative şi contabile, precum şi
reconstituirea documentelor justificative şi contabile pierdute, sustrase sau distruse, se efectuează
în conformitate cu Normele generale de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile,
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiarcontabile.
11. Termenul de păstrare a Registrului-jurnal (cod 14-1-1/A) şi a Registrului-inventar (cod 14-1-2)
este de 10 ani.
12. Documentele justificative utilizate de persoanele care conduc contabilitatea în partidă simplă
se păstrează pe o perioadă de 5 ani, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează 50 de ani.
13. Documentele justificative care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă mai mare
de 5 ani se păstrează pe perioada de utilizare a bunurilor.
14. Contabilitatea operaţiunilor de capital, a imobilizărilor, cu excepţia imobilizărilor corporale de
natura mijloacelor fixe, a terţilor şi a trezoreriei se ţine cu ajutorul Fişei pentru operaţiuni diverse
(cod 14-6-22/c).
Contabilitatea imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe se ţine cu ajutorul Fişei
mijlocului fix (cod 14-2-2).
Contabilitatea stocurilor se ţine cu ajutorul Fişei pentru valori materiale (cod 14-3-10/a).
15. Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, distinct pe feluri de
activităţi, respectiv activităţi fără scop patrimonial, activităţi cu destinaţie specială potrivit legii şi
activităţi economice.
Pentru fiecare fel de cheltuială se va întocmi o Fişă pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b), în
care se vor înregistra toate documentele, în mod cronologic.
16. Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, distinct pe feluri de
activităţi, respectiv activităţi fără scop patrimonial, activităţi cu destinaţie specială potrivit legii şi
activităţi economice.
Pentru fiecare fel de venit se va întocmi o Fişă pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b), în care
se vor înregistra toate documentele, în mod cronologic.
17. Componenţa veniturilor şi cheltuielilor persoanelor juridice fără scop patrimonial este
prevăzută în Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cuprinse în
secţiunea 4.14 din anexa nr. 1 la ordin, şi stă la baza elaborării bugetului propriu de venituri şi
cheltuieli.
18. Veniturile şi cheltuielile, contabilizate după natura lor, se pot dezvolta în funcţie de
necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale persoanei juridice
fără scop patrimonial.
19. În condiţiile în care se trece de la contabilitatea în partidă simplă la contabilitatea în partidă
dublă, soldurile fişelor pentru operaţiuni diverse de la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar
încheiat vor reprezenta soldurile iniţiale ale balanţei de verificare pentru exerciţiul financiar curent.
În acest caz, entităţile vor aplica reglementările contabile prevăzute în anexa nr. 1 la ordin. Ca
urmare, acestea au şi obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale.
20. În condiţiile în care se trece de la contabilitatea în partidă dublă la contabilitatea în partidă
simplă, soldurile din balanţa de verificare a anului precedent vor fi preluate ca solduri iniţiale în
fişele pentru operaţiuni diverse pentru exerciţiul financiar curent.
C. Registrele de contabilitate
1. Pentru evidenţierea în contabilitatea în partidă simplă de către persoanele juridice fără scop
patrimonial a operaţiunilor efectuate se utilizează următoarele registre de contabilitate obligatorii:
– Registrul-jurnal (cod 14-1-1/A);
– Registrul-inventar (cod 14-1-2).
2. Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se
prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi
controlul operaţiunilor contabile efectuate.
3. Registrul-jurnal (cod 14-1-1/A) serveşte la înregistrarea operativă a tuturor operaţiunilor
desfăşurate, pe baza documentelor justificative.
4. Registrul-inventar (cod 14-1-2) serveşte la înregistrarea tuturor elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate în funcţie de natura lor, inventariate potrivit
normelor legale.
Persoanele juridice fără scop patrimonial au obligaţia să efectueze inventarierea generală a
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, în situaţiile prevăzute de lege, cu
respectarea reglementărilor contabile aplicabile şi a normelor emise în acest sens de Ministerul
Finanţelor Publice.
ANEXĂ
la reglementările contabile privind organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă de
către persoanele juridice fără scop patrimonial
Nomenclatorul registrelor şi formularelor financiar-contabile, utilizate de persoanele juridice
fără scop patrimonial care organizează şi conduc contabilitatea în partidă simplă
___________________________________________________________________________
| 1.| Registrul-jurnal | 14-1-1/A |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 2.| Registrul-inventar | 14-1-2 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 3.| Registrul numerelor de inventar | 14-2-1 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 4.| Fişa mijlocului fix | 14-2-2 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 5.| Bon de mişcare a mijloacelor fixe | 14-2-3A |
|____|__________________________________________________________|___________|
| | – Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor | 14-2-3/aA |
| | fixe/de declasare a unor bunuri materiale | |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 6.| Notă de recepţie şi constatare de diferenţe | 14-3-1A |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 7.| Bon de predare, transfer, restituire | 14-3-3A |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 8.| Bon de consum | 14-3-4A |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 9.| Fişă de magazie | 14-3-8 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 10.| Fişă de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de | 14-3-9 |
| | inventar în folosinţă | |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 11.| Fişă pentru valori materiale | 14-3-10/a |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 12.| Listă de inventariere | 14-3-12 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 13.| Chitanţă | 14-4-1 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 14.| Chitanţă pentru operaţiuni în valută | 14-4-1/a |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 15.| Dispoziţie de plată/încasare către casierie | 14-4-4 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 16.| Registru de casă | 14-4-7A |
|____|__________________________________________________________|___________|
| | – Registru de casă (în valută) | 14-4-7/aA |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 17.| Borderou de achiziţie | 14-4-13 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 18.| Stat de salarii | 14-5-1 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 19.| Ordin de deplasare (delegaţie) | 14-5-4 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 20.| Decont de cheltuieli (pentru deplasări externe) | 14-5-5 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 21.| Jurnal privind operaţiuni diverse | 14-6-17/c |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 22.| Fişă pentru operaţiuni diverse | 14-6-22/b |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 23.| Fişă pentru operaţiuni diverse | 14-6-22/c |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 24.| Registrul pentru evidenţa fondului de rulment (pentru | 14-6-25/a |
| | asociaţiile de proprietari) | |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 25.| Registrul pentru evidenţa fondului de reparaţii (pentru | 14-6-25/b |
| | asociaţiile de proprietari) | |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 26.| Registrul pentru evidenţa sumelor speciale (pentru | 14-6-25/c |
| | asociaţiile de proprietari) | |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 27.| Registrul pentru evidenţa fondului de penalizări (pentru | 14-6-25/d |
| | asociaţiile de proprietari) | |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 28.| Listă de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile | 14-6-28 |
| | asociaţiei de proprietari (pentru asociaţiile de | |
| | proprietari) | |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 29.| Situaţia soldurilor elementelor de activ şi de pasiv | 14-6-30/d |
| | (pentru asociaţiile de proprietari) | |
|____|__________________________________________________________|___________|
| 30.| Decizie de imputare | 14-8-2 |
|____|__________________________________________________________|___________|
| | – Angajament de plată | 14-8-2/a |
|____|__________________________________________________________|___________|
Modelele registrelor*) şi formularelor financiar-contabile*), precum şi normele specifice de
utilizare a acestora, utilizate de persoanele juridice fără scop patrimonial care organizează şi
conduc contabilitatea în partidă simplă, sunt prezentate în continuare.
Modelele şi normele specifice de utilizare pentru celelalte formulare din Nomenclator se
regăsesc în Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiarcontabile.
————
*) Modelele registrelor şi formularelor financiar-contabile sunt reproduse în facsimil.
REGISTRUL-JURNAL
(cod 14-1-1/A)
Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează cronologic toate
operaţiunile economico-financiare efectuate de entitate.
Registrul-jurnal se întocmeşte lunar prin înregistrarea cronologică a documentelor financiarcontabile
în care se reflectă mişcarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii ale entităţii.
Numerotarea paginilor registrului se face în ordine crescătoare, iar volumele se numerotează în
ordinea completării lor.
În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a
datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se înregistrează în mod cronologic, după data de
întocmire sau de intrare a documentelor în entitate.
Registrul-jurnal se editează la cererea organelor de control şi pentru necesităţile entităţii.
În cazul în care entitatea foloseşte jurnale auxiliare, în Registrul-jurnal se poate trece totalul
lunar al fiecăruia.
În coloana 1 se înscrie numărul curent al operaţiunilor înregistrate începând de la 1 ianuarie sau
de la începutul activităţii, până la 31 decembrie, sau încetarea activităţii.
În coloana 2 se trece data (anul, luna, ziua) când se face înregistrarea.
În coloana 3 se trece felul, numărul şi data documentului justificativ care stă la baza
operaţiunilor economice (factura, chitanţa etc.) sau denumirea jurnalului auxiliar (jurnalul privind
operaţiunile de casă şi bancă, jurnalul decontărilor cu furnizorii etc.).
În coloana 4 se trece felul operaţiunii, dându-se explicaţiile în legătură cu operaţiunea respectivă
şi elemente de identificare a acesteia.
În coloana 5 se trece suma din documentul respectiv.
În Registrul-jurnal se trec toate operaţiunile economice privind modificarea elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii, indiferent dacă acestea au loc în
numerar sau prin conturile deschise la bănci, neţinându-se seama dacă a avut loc plata sau
încasarea acestora.
……………………… Nr. pagină ……….
(Entitatea)
REGISTRUL-JURNAL
______________________________________________________________________________
|Nr. | Data | Documentul | Explicaţii | Suma |
|crt.| înreg.| (felul, nr., data)| | |
|____|_______|___________________|__________________________________|__________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|____|_______|___________________|__________________________________|__________|
| | | | Report | |
|____|_______|___________________|__________________________________|__________|
| | | | | |
|____|_______|___________________|__________________________________|__________|
| | | | | |
|____|_______|___________________|__________________________________|__________|
| | | | | |
|____|_______|___________________|__________________________________|__________|
| | | | | |
|____|_______|___________________|__________________________________|__________|
| | | | | |
|____|_______|___________________|__________________________________|__________|
| De reportat: | |
|___________________________________________________________________|__________|
Întocmit, Verificat, 14-1-1/A
REGISTRUL-INVENTAR
(cod 14-1-2)
Registrul-inventar serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Registrul-inventar se întocmeşte de către persoanele juridice fără scop patrimonial care
organizează şi conduc contabilitatea în partidă simplă, la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului
financiar sau cu ocazia încetării activităţii, fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor
cuprinse în listele de inventariere şi, respectiv, în procesele-verbale de inventariere a elementelor
de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii grupate după natura lor. În cazul în care inventarierea are loc pe
parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările şi
ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele
actualizate fiind apoi cuprinse în Registrul-inventar. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate
din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia
reală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Registrul-inventar se poate completa prin înscrierea tuturor elementelor patrimoniale
inventariate, element cu element, sau prin preluarea totalurilor din listele de inventariere a
elementelor patrimoniale grupate după natura lor, potrivit opţiunii entităţii. În acest caz, listele de
inventariere se anexează la Registrul-inventar.
Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse inventarierii pe baza confirmării extraselor sau a
punctajelor reciproce, în funcţie de necesităţi.
În cazul încetării activităţii, Registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii inventariate faptic la acea dată.
În coloana 1 se înscrie numărul curent al operaţiunilor înregistrate în ordine cronologică, de la
deschiderea registrului până la sfârşitul exerciţiului financiar, sau încetarea activităţii.
În coloana 2 vor fi recapitulate elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
inventariate, detaliat după natura lor, valorile materiale putând fi defalcate pe gestiuni.
În coloana 3 se înscrie valoarea contabilă a elementelor inventariate. Valoarea contabilă a unui
activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru
activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.
În coloana 4 se înscrie valoarea de inventar a elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, stabilită cu ocazia evaluării la inventariere (pe baza listelor de inventariere şi a
proceselor-verbale de inventariere).
În coloana 5 se trec diferenţele din evaluare, calculate ca diferenţă între valoarea contabilă şi
valoarea de inventar.
În coloana 6 se menţionează cauzele diferenţelor (deprecieri, dezmembrări, dezasortări,
calamităţi, terţi neidentificaţi etc.).
Entitatea ……………………..
REGISTRUL-INVENTAR
la data de ………..
Nr. pagină ……
______________________________________________________________________________
|Nr. | Recapitulaţia | Valoarea | Valoarea de | Diferenţe din evaluare |
|crt.| elementelor | contabilă | inventar | (de înregistrat) |
| | inventariate | | |_______________________________|
| | | | | valoare | Cauze diferenţe|
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 (3 – 4) | 6 |
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
| | | | | | |
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
| | | | | | |
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
| | | | | | |
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
| | | | | | |
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
| | | | | | |
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
| | | | | | |
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
| | | | | | |
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
| | | | | | |
|____|_______________|___________|_____________|______________|________________|
Întocmit, Verificat, 14-1-2
FIŞĂ PENTRU VALORI MATERIALE
(cod 14-3-10/a)
Serveşte la ţinerea contabilităţii stocurilor (cantitativ şi valoric), distinct pentru activităţile fără
scop patrimonial şi activităţile economice şi, după caz, pe feluri sau grupe (categorii) de stocuri,
grupate pe magazii (gestiuni).
Se întocmeşte de către persoanele juridice fără scop patrimonial care organizează şi conduc
contabilitatea în partidă simplă, separat pe fiecare categorie de stocuri.
Se completează la începutul anului pe baza stocurilor şi a valorii acestora de la sfârşitul
exerciţiului financiar precedent, iar în cursul anului, pe baza documentelor de intrare şi ieşire.
La sfârşitul fiecărei luni, fişele pentru valori materiale se totalizează pe luna respectivă şi cumulat
de la începutul anului.
______________________________________________________________________________
| (Entitatea) Nr. pag. ……… |
| |
| FIŞĂ PENTRU VALORI MATERIALE |
| pentru …………………………………….. |
| …………………………………………… |
|______________________________________________________________________________|
| Cod | U/M | Preţ unitar | Gestiunea |
| …………………. | …………… | …………… | …………… |
|________________________|_________________|_________________|_________________|
| | Document | Intrări | Ieşiri | Stoc |
| |___________________|_________________|_________________|_________________|
|Data| Fel | Număr |Cantitate|Valoare|Cantitate|Valoare|Cantitate|Valoare|
|____|___________|_______|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
|____|___________|_______|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
| Report: | | | | | | |
|________________________|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
| | | | | | | | | |
|____|___________|_______|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
| | | | | | | | | |
|____|___________|_______|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
| | | | | | | | | |
|____|___________|_______|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
| | | | | | | | | |
|____|___________|_______|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
| | | | | | | | | |
|____|___________|_______|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
| | | | | | | | | |
|____|___________|_______|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
| De reportat: | | | | | | |
|________________________|_________|_______|_________|_______|_________|_______|
Întocmit, 14-3-10/a
JURNAL PRIVIND OPERAŢIUNI DIVERSE
pentru …………………………..
(cod 14-6-17/c)
Serveşte ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea veniturilor, respectiv a cheltuielilor privind
activităţile economice ale persoanelor juridice fără scop patrimonial care organizează şi conduc
contabilitatea în partidă simplă.
Se întocmeşte lunar, pe baza Fişelor pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b).
Se întocmesc mai multe jurnale pentru cheltuieli şi un jurnal pentru venituri, distinct pentru
activităţile fără scop patrimonial şi pentru activităţile economice.
În coloana 5 se trec, după caz, totalurile lunare din fişele de venituri şi de cheltuieli privind
activităţile economice.
Pentru cheltuielile deductibile plafonat, înainte de înregistrarea totalului din fişa pentru
operaţiuni diverse, se va calcula cota care este deductibilă şi numai aceasta se va înregistra în
jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli.
Datele din jurnale stau la baza determinării veniturilor din activităţi economice, a totalului
cheltuielilor deductibile fiscal şi a rezultatului exerciţiului financiar privind activităţile economice
(profit/pierdere).
______________________________________________________________________________
| (Entitatea) Nr. pagină ……. |
| |
| JURNAL PRIVIND OPERAŢIUNI DIVERSE |
| pentru …………………………………….. |
| …………………………………………… |
|______________________________________________________________________________|
|Nr. | Data | Documentul | Explicaţii | Suma |
|Crt.| înregistrării | (felul, numărul) | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | Report: | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| De reportat: | |
|__________________________________________________________________|___________|
Întocmit, 14-6-17/c
FIŞĂ PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE
pentru ………………………..
(cod 14-6-22/b)
Serveşte la ţinerea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementărilor în vigoare,
distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi pentru activităţile economice.
Se întocmeşte de către persoanele juridice fără scop patrimonial care organizează şi conduc
contabilitatea în partidă simplă.
Se completează cu veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar în curs.
La sfârşitul fiecărei luni, fişele pentru operaţiuni diverse se totalizează pe luna respectivă şi
cumulat de la începutul anului.
______________________________________________________________________________
| (Entitatea) Nr. pagină ……. |
| |
| FIŞĂ PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE |
| pentru …………………………………….. |
| …………………………………………… |
|______________________________________________________________________________|
|Nr. | Data | Documentul | Explicaţii | Suma |
|crt.| documentului | (felul, numărul) | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | Report: | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| | | | | |
|____|_______________|__________________|__________________________|___________|
| De reportat: | |
|__________________________________________________________________|___________|
Întocmit, 14-6-22/b
FIŞĂ PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE
pentru ………………………..
(cod 14-6-22/c)
Serveşte la ţinerea contabilităţii operaţiunilor de capital, a imobilizărilor, cu excepţia
imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe, a terţilor şi a trezoreriei potrivit reglementărilor
în vigoare şi, după caz, distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi pentru activităţile
economice.
Se întocmeşte de către persoanele juridice fără scop patrimonial care organizează şi conduc
contabilitatea în partidă simplă.
Se completează la începutul anului, pe baza soldurilor de la sfârşitul exerciţiului financiar
precedent, iar în cursul anului, pe baza documentelor justificative referitoare la operaţiunile
intervenite.
La sfârşitul fiecărei luni fişele pentru operaţiuni diverse se totalizează pe luna respectivă şi
cumulat de la începutul anului.
______________________________________________________________________________
| (Entitatea) Nr. pagină ……. |
| |
| FIŞĂ PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE |
| pentru …………………………………….. |
| …………………………………………… |
|______________________________________________________________________________|
|Nr. | Data | Documentul | Explicaţii | Valoare | Sold |
|Crt.| documentului | (felul, numărul) | |________________| |
| | | | | Intrări| Ieşiri| |
|____|______________|__________________|_____________|________|_______|________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|____|______________|__________________|_____________|________|_______|________|
| | | | Report: | | | |
|____|______________|__________________|_____________|________|_______|________|
| | | | | | | |
|____|______________|__________________|_____________|________|_______|________|
| | | | | | | |
|____|______________|__________________|_____________|________|_______|________|
| | | | | | | |
|____|______________|__________________|_____________|________|_______|________|
| | | | | | | |
|____|______________|__________________|_____________|________|_______|________|
| | | | | | | |
|____|______________|__________________|_____________|________|_______|________|
| | | | | | | |
|____|______________|__________________|_____________|________|_______|________|
| De reportat: | | | |
|____________________________________________________|________|_______|________|
Întocmit, 14-6-22/c
REGISTRUL PENTRU EVIDENŢA FONDULUI DE RULMENT
(pentru asociaţiile de proprietari – cod 14-6-25/a)
Serveşte ca document pentru evidenţa fondului de rulment al asociaţiei de proprietari constituit
din contribuţiile proprietarilor conform criteriilor şi condiţiilor stabilite de adunarea generală a
proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari.
Se întocmeşte de către administratorul asociaţiei de proprietari, prin alocarea, pentru fiecare
proprietar, a uneia sau mai multor pagini necesare completării pentru un an de zile.
ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI …. Nr. pagină ……. An …..
REGISTRUL
PENTRU EVIDENŢA FONDULUI DE RULMENT
(pentru asociaţiile de proprietari – cod 14-6-25/a)
APARTAMENT/Spaţiu NR. ………..
Suprafaţa utilă …………….. m.p.
Cota-parte indiviză …………. %
______________________________________________________________________________
|Nr. | Operaţiuni | Sold |
|crt.|_______________________________________________________________| |
| |Numărul şi data| Explicaţii | Suma | |
| |documentului de| |_______________________________| |
| |stabilire/ | |Stabilită|Încasată| Restituită | |
| |încasare/ | | | | | |
| |restituire | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | |Report: | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | |De reportat:| |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
Întocmit, 14-6-25/a
REGISTRUL PENTRU EVIDENŢA FONDULUI DE REPARAŢII
(pentru asociaţiile de proprietari – cod 14-6-25/b)
Serveşte ca document pentru evidenţa fondului de reparaţii al asociaţiei de proprietari constituit
din contribuţiile proprietarilor conform cotelor-părţi indivize.
Se întocmeşte de către administratorul asociaţiei de proprietari, prin alocarea, pentru fiecare
proprietar, a uneia sau mai multor pagini necesare completării pentru un an de zile.
ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI …. Nr. pagină ……. An …..
REGISTRUL
PENTRU EVIDENŢA FONDULUI DE REPARAŢII
(pentru asociaţiile de proprietari – cod 14-6-25/b)
APARTAMENT/Spaţiu NR. ………..
Suprafaţa utilă …………….. m.p.
Cota-parte indiviză …………. %
______________________________________________________________________________
|Nr. | Operaţiuni | Sold |
|crt.|_______________________________________________________________| |
| |Numărul şi data| Explicaţii | Suma | |
| |documentului de| |_______________________________| |
| |stabilire/ | |Stabilită|Încasată| Restituită | |
| |încasare/ | | | | | |
| |restituire | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | |Report: | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
| | | | | |De reportat:| |
|____|_______________|_______________|_________|________|____________|_________|
Întocmit, 14-6-25/b
REGISTRUL PENTRU EVIDENŢA SUMELOR SPECIALE
(pentru asociaţiile de proprietari – cod 14-6-25/c)
Serveşte ca document pentru evidenţa sumelor speciale ale asociaţiei de proprietari constituite
din sumele rezultate din activităţi economice (închirieri spaţii comune, amplasare de reclame
publicitare pe faţadă, montaj antene pe terasă, utilizarea spaţiilor comune de către furnizorii de
servicii TV, internet etc.).
Se întocmeşte de către administratorul asociaţiei de proprietari.
ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI …. Nr. pagină ……. An …..
REGISTRUL
PENTRU EVIDENŢA SUMELOR SPECIALE
(pentru asociaţiile de proprietari – cod 14-6-25/c)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Operaţiuni | Sold |
|crt.|_______________________________________________________________| |
| |Numărul şi data| Explicaţii | Suma | |
| |documentului de| |_______________________________| |
| |stabilire/ | | Încasată de | Plătită | |
| |încasare/plată | | asociaţie de la | pentru | |
| | | | terţi | lucrări | |
|____|_______________|_______________|__________________|____________|_________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|____|_______________|_______________|__________________|____________|_________|
| | | | |Report: | |
|____|_______________|_______________|__________________|____________|_________|
| | | | | | |
|____|_______________|_______________|__________________|____________|_________|
| | | | | | |
|____|_______________|_______________|__________________|____________|_________|
| | | | | | |
|____|_______________|_______________|__________________|____________|_________|
| | | | | | |
|____|_______________|_______________|__________________|____________|_________|
| | | | |De reportat:| |
|____|_______________|_______________|__________________|____________|_________|
Întocmit, 14-6-25/c
REGISTRUL PENTRU EVIDENŢA FONDULUI DE PENALIZĂRI
(pentru asociaţiile de proprietari – cod 14-6-25/d)
Serveşte ca document pentru evidenţa fondului de penalizări al asociaţiei de proprietari
constituit din penalizările aplicate proprietarilor restanţieri conform sistemului propriu al asociaţiei
de proprietari.
Se întocmeşte de către administratorul asociaţiei de proprietari, prin alocarea, pentru fiecare
proprietar, a uneia sau mai multor pagini necesare completării pentru un an de zile.
ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI …. Nr. pagină ……. An …..
REGISTRUL
PENTRU EVIDENŢA FONDULUI DE PENALIZĂRI
(pentru asociaţiile de proprietari – cod 14-6-25/d)
APARTAMENT/Spaţiu NR. ………..
Procent penalizări ……%/zi de întârziere
______________________________________________________________________________
|Nr. | Operaţiuni | Sold |
|crt.|_______________________________________________________________| |
| |Numărul şi data| Explicaţii | Suma | |
| |documentului de| |________________________________| |
| |aplicare/ | |Penalizare|Încasată| Restantă | |
| |încasare | |aplicată | | | |
|____|_______________|______________|__________|________|____________|_________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|____|_______________|______________|__________|________|____________|_________|
| | | | | |Report: | |
|____|_______________|______________|__________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|______________|__________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|______________|__________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|______________|__________|________|____________|_________|
| | | | | | | |
|____|_______________|______________|__________|________|____________|_________|
| | | | | |De reportat:| |
|____|_______________|______________|__________|________|____________|_________|
Întocmit, 14-6-25/d
LISTĂ DE PLATĂ
a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari
(pentru asociaţiile de proprietari – cod 14-6-28)
Serveşte pentru determinarea cheltuielilor comune din fiecare lună şi repartizarea lor pe
proprietarii din asociaţie, în vederea încasării şi reîntregirii fondurilor asociaţiei de proprietari.
Se întocmeşte de către administratorul asociaţiei de proprietari.
Se arhivează la administraţia asociaţiei de proprietari.
ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI BLOC: _________
DATA AFIŞĂRII: ________________
DATA SCADENTĂ: ______________
DATA SCADENTĂ (fără FOND DE RULMENT): ______________
PERIOADA DE AFIŞARE: ______________
LISTĂ DE PLATĂ
A COTELOR DE CONTRIBUŢIE LA CHELTUIELILE*)
ASOCIAŢIEI DE PROPRIETARI BLOC ________ SCARA ____
Luna _________________ Anul _________
______________________________________________________________________________
|Nr. |Nr. |Nr. |Suprafaţa|Cheltuieli|Cheltuieli |Cheltuieli |
|Apartament/|Persoane|curent |utilă |pe număr |pe |pentru |
|spaţiu |carte |persoane| (m.p.) |de |consumuri |încălzirea |
| |imobil | | |persoane |individuale|apartamentului/|
| | | | | | |spaţiului |
|___________|________|________|_________|__________|___________|_______________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|___________|________|________|_________|__________|___________|_______________|
| | | | | | | |
|___________|________|________|_________|__________|___________|_______________|
| | | | | | | |
|___________|________|________|_________|__________|___________|_______________|
| | | | | | | |
|___________|________|________|_________|__________|___________|_______________|
| | | | | | | |
|___________|________|________|_________|__________|___________|_______________|
| | | | | | | |
|___________|________|________|_________|__________|___________|_______________|
| | | | | | | |
|___________|________|________|_________|__________|___________|_______________|
| TOTAL | | | | | | |
|___________|________|________|_________|__________|___________|_______________|
– continuare –
______________________________________________________________________________
|Nr. |Cheltuieli |Cheltuieli |Sume |Ajutoare |Penalizări| Fond de |
|Apartament/|pe cota-parte|pe |achitate|băneşti | ___%/zi | rulment |
|spaţiu |indiviză |beneficiari|în avans| | | |
|___________|_____________|___________|________|_________|__________|__________|
| 1 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
|___________|_____________|___________|________|_________|__________|__________|
| | | | | | | |
|___________|_____________|___________|________|_________|__________|__________|
| | | | | | | |
|___________|_____________|___________|________|_________|__________|__________|
| | | | | | | |
|___________|_____________|___________|________|_________|__________|__________|
| | | | | | | |
|___________|_____________|___________|________|_________|__________|__________|
| | | | | | | |
|___________|_____________|___________|________|_________|__________|__________|
| | | | | | | |
|___________|_____________|___________|________|_________|__________|__________|
| TOTAL | | | | | | |
|___________|_____________|___________|________|_________|__________|__________|
– continuare –
____________________________________________________________________
|Nr. | RESTANŢE | TOTAL DE |
|Apartament/|_____________________________________________| PLATĂ |
|spaţiu |Cota de | Fond de | Penalizări | Total | – Lei – |
| |contribuţie| rulment | | restanţe | |
|___________|___________|_________|____________|__________|__________|
| 1 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
|___________|___________|_________|____________|__________|__________|
| | | | | | |
|___________|___________|_________|____________|__________|__________|
| | | | | | |
|___________|___________|_________|____________|__________|__________|
| | | | | | |
|___________|___________|_________|____________|__________|__________|
| | | | | | |
|___________|___________|_________|____________|__________|__________|
| | | | | | |
|___________|___________|_________|____________|__________|__________|
| TOTAL | | | | | |
|___________|___________|_________|____________|__________|__________|
*) Are un caracter orientativ şi nelimitativ, modelul fiind stabilit în
funcţie de necesităţi, în Adunarea generală a asociaţiei de proprietari
______________________________________________________________________________
| |CHELTUIELI |LEI| LEI/PERSOANĂ |LEI/| |CHELTUIELI PE |LEI|LEI/|
| |PE NUMĂR DE| |_________________|M.C.| |COTA-PARTE | |M.P.|
| |PERSOANE, | |FĂRĂ |CU | | |INDIVIZĂ, DE | | |
| |CONSUMURI | |CONTOARE|CONTOARE| | |ALTĂ NATURĂ, | | |
| |INDIVIDUALE| | | | | |ACHITATE ÎN | | |
| |ŞI PE | | | | | |AVANS, | | |
| |BENEFICIARI| | | | | |PENALIZĂRI | | |
| | | | | | | |ŞI AJUTOARE | | |
| | | | | | | |BĂNEŞTI | | |
| | | | | | | | | | |
| |BAZA DE | | | | | |BAZA DE CALCUL | | |
| |CALCUL | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | |
| |CHELTUIALA/| | | | | |CHELTUIALA/ | | |
| |FACTURA/ | | | | | |FACTURA/LUNA | | |
| |LUNA | | | | | | | | |
|____________|___________|___|________|________|____| |_______________|___|____|
|ÎNTOCMIT |APĂ RECE/ | | | | | |ÎNCĂLZIRE | | |
|ADMINISTRA- |…../…..| | | | | |APARTAMENTE/ | | |
|TOR, | | | | | | |SPAŢII/…./…| | |
| |___________|___|________|________|____| |_______________|___|____|
| |APĂ CALDĂ/ | | | | | |ÎNTREŢINERE | | |
| |…../…..| | | | | |ASCENSOR/ | | |
| | | | | | | |INTERFON/…/..| | |
| |___________|___|________|________|____| |_______________|___|____|
| |GAZE | | | | | |FOND REPARAŢII/| | |
| |NATURALE/ | | | | | |REPARAŢII | | |
| |…../…..| | | | | | | | |
|____________|___________|___|________|________|____| |_______________|___|____|
|CENZOR, |EVACUARE | | | | | |CHELTUIELI | | |
| |GUNOI | | | | | |ADMINISTRATIVE,| | |
| |MENAJER/ | | | | | |INCLUSIV | | |
| |…../…..| | | | | |SALARII, | | |
| | | | | | | |REMUNERAŢII, | | |
| | | | | | | |INDEMNIZAŢII, | | |
| | | | | | | |CONTRACTE/ | | |
| | | | | | | |…../………| | |
|____________|___________|___|________|________|____| |_______________|___|____|
| |ENERGIA | | | | | |PIERDERI/ | | |
| |ELECTRICĂ | | | | | |CONSUMURI | | |
| |SPAŢII ŞI | | | | | |SPAŢII COMUNE | | |
| |INSTALAŢII | | | | | |(APĂ, ÎNCĂLZIRE| | |
| |COMUNE/ | | | | | |ETC.) | | |
| |…../…..| | | | | | | | |
|____________|___________|___|________|________|____| |_______________|___|____|
| |SALARII/ | | | | | |SUME ACHITATE | | |
| |REMUNERAŢII| | | | | |ÎN AVANS | | |
| |ÎNGRIJITOR/| | | | | | | | |
| |…../…..| | | | | | | | |
|____________|___________|___|________|________|____| |_______________|___| |
|APROBAT | | | | | | |PENALIZĂRI | | |
|PREŞEDINTE, | | | | | | | | | |
|____________|___________|___|________|________|____| |_______________|___| |
| |CHELTUIELI | | | | | |AJUTOARE | | |
| |PE | | | | | |BĂNEŞTI | | |
| |BENEFICIARI| | | | | | | | |
|____________|___________|___|________|________|____| |_______________|___|____|
| |TOTAL 1: | | | | | |TOTAL 2: | | |
|____________|___________|___|________|________|____|_|_______________|___|____|
14-6-28
TOTAL ASOCIAŢIE (1 + 2): _______________ LEI
ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI BLOC
SITUAŢIA SOLDURILOR ELEMENTELOR DE ACTIV ŞI DE PASIV*)
(cod 14-6-30/d)
Partea I Partea a II-a
______________________________________________________________________________
|Nr. | Elemente de activ | Valori |Nr. | Elemente de pasiv | Valori |
|crt.| | (lei) |crt.| | (lei) |
|____|________________________|________|____|_________________________|________|
| 1.| Sold în casă | | 1.| Sold fond de rulment | |
|____|________________________|________|____|_________________________|________|
| 2.| Sold conturi la bănci | | 2.| Sold fond de reparaţii | |
|____|________________________|________|____|_________________________|________|
| 3.| Sume neachitate de | | 3.| Sold fond sume speciale | |
| | proprietarii din | | | | |
| | asociaţie pentru lista | | | | |
| | de plată curentă | | | | |
|____|________________________|________|____|_________________________|________|
| 4.| Restanţe existente la | | 4.| Soldul altor fonduri | |
| | data întocmirii acestei| | | legal stabilite (de | |
| | situaţii | | | penalizări, de | |
| | | | | cheltuieli | |
| | | | | administrative, de | |
| | | | | recuperări debite etc.) | |
|____|________________________|________|____|_________________________|________|
| 5.| Debitori, alţii decât | | | 5. Furnizori pentru | |
| | membrii asociaţiei | | | facturi neachitate | |
| | | | | (utilităţi, servicii, | |
| | | | | livrări, prestaţii, | |
| | | | | lucrări etc.) | |
|____|________________________|________|____|_________________________|________|
| 6.| Actele de plată pe luna| | 6.| Creditori diverşi | |
| | în curs, nerepartizate | | | | |
| | proprietarilor (facturi| | | | |
| | de apă, gaze, energie | | | | |
| | electrică sau termică, | | | | |
| | de reparaţii | | | | |
| | neprevăzute, state de | | | | |
| | salarii, indemnizaţii, | | | | |
| | premii etc.) | | | | |
|____|________________________|________|____|_________________________|________|
| 7.| Acte de plăţi pentru | | | | |
| | cheltuielile aferente | | | | |
| | fondurilor de | | | | |
| | reparaţii, speciale, de| | | | |
| | penalizări care nu au | | | | |
| | fost încă scăzute din | | | | |
| | fondurile respective | | | | |
|____|________________________|________|____|_________________________|________|
| | TOTAL PARTEA I | | | TOTAL PARTEA II | |
|____|________________________|________|____|_________________________|________|
14-6-30/d
* Modelul se referă la asociaţiile de proprietari.
Celelalte persoane juridice fără scop patrimonial vor efectua adaptările corespunzătoare în
funcţie de specificul activităţii.
NOTĂ: Corelaţie: total partea I = total partea a II-a.
Situaţia soldurilor elementelor de activ şi de pasiv se întocmeşte de către administrator sau altă
persoană desemnată.